O istorie a începuturilor - nu a orignilor căci intrăm într-o geografie teribil de alunecoasă dar foarte interesante sânt aprecierile lui Petre Pandrea în acest sens – poate fi legată de secolul al XVI-lea.

Pe strada Berthelot sunt instituţii importante ale statului laic şi religios: Catedrala romano-catolicã Sf.Iosif, acolo unde Papa Ioan Paul al II-lea a poposit în luna mai 1999 cu prilejul vizitei Sale în România; Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului (fosta Casã a Scoalelor) şi sediul numeroaselor reforme din sistemul de învãţãmânt; biserica ortodoxã Popa-Tatu, ctitoritã în anul 1760 de preotul Tatu şi reparată  pe la 1800; unul din sediile liceului de arte „Nicolae Tonitza”; sediul radioului public naţional cu localurile date în funcţiune în 1932 şi 1956.

NECESITATE DE EXPRIMARE, AFILIERE, APARTENENTA

- subculturi –

Viata sociala, ca factor de influenta a exprimarii libere :

Inceputurile vietii sociale si mai ales a vietii sociale in Romania, presupun existenta unui set de regului clar stabilite, cum ar fi casatoria precoce, familia de dimensiuni mari, caracterizata prin stabilitate si stranse legaturi materne si mai ales lipsa divorturilor. Odata cu industrializarea, apar o serie de factori care schimba modelul de familie. Se pune accent diferit fata de trecut pe elemente precum : industrie, comert, educatie, igiena, circulatie, rolul statului in societate, etc.

Evoluţia personalităţii fiecăruia este ceva particular, viu, imprevizibil. Am aflat aceasta miercurea trecută, la ora 14,35, într-o mică alimentară de la Favorit. A spus-o un domn în trening.

Băncile se tem că dacă şi România va avea o lege a falimentului personal ar creşte numărul celor care refuză să-şi mai plătească ratele. Raţionamentul este corect în logica simplistă “totul sau nimic”.

Inainte de a discuta împrejurările apariţiei. şi primele manifestări ale dreptei antibolşevice pe aceste meleaguri, se im­pun câteva precizări pentru a înţelege cadrul politic intern şi, prin sin­cronizare cu acesta, cel extern, care a favorizat-o, fiind limpede că nu a apărut din senin. In zona moldovenească populaţia româno-evreiască se simţea sub asediul evreilor bolşevici, guvernele - liberale ori de orientare liberală - neputând să ia, în numele libertăţii de gândire şi al „opiniei publice internaţionale", măsuri specifice dictaturii.

Am vizitat în mai castelul din Sânmiclăuş-jud. Alba. Foarte fain... Chestia care m-a indignat, însă foarte, foarte tare e starea acestui monument de excepţie. Practic este unul din cele 4-5 castele în stil Renaştere târzie, bine conservate, din Transilvania. Practic e unul din monumentele de referinţă pentru istorie arhitecturii din Ardeal. Nu există nici o carte de istorie a arhitecturii care să nu îl descrie, fiind reprezentativ pentru acest stil.

Calea Vacaresti (cartierul evreiesc), sec.XIX

Ar fi dificil de ghicit in zilele noastre ca evreii formau odata cea mai numeroasa comunitate minoritara din Bucuresti (in 1930, numarul lor reprezenta aproape 11% din populatia totala a orasului, dar au fost perioade cand acest procent a fost chiar mai mare).

E interesant de  stiut ca orice copil incepe sa isi  aminteasca intamplari din viata lui incepand cu varsta de 3 ani. M-am intrebat deseori, care sa fi fost motivul? De curand am aflat ca studii recente(“Copiii din salbaticie”-Discovery Chanel) au aratat ca intre 3-5 ani, sistemul nervos al unui copil este pregatit sa fie modelat, instruit, educat; aceasta fiind perioada in care creierul uman “prinde” cel mai rapid si usor cum sa reactioneze la simulii din mediul inconjurator si mai apoi cum sa se comporte in societate. Asociind ce am aflat cu prima informatie, acest lucru este poate reprezentarea cea mai fidela a ceea ce urmeaza sa fie “cei 7 ani de acasa”. Astfel, se poate afirma si ca ceea ce se intampla in interiorul casei este transpus apoi in exterior.