Stiati ca primul automobil adus in Bucuresti a fost un PEUGEOT ? Acest lucru se petrecea in 1889, iar proprietarul "trasurii fara cai" era baronul Barbu Bellu, fost presedinte al Tribunalului Ilfov si fost ministru al justitiei.
Acest model, produs de Armand Peugeot doar in 4 exemplare, fusese proiectat de Leon Serpollet si a fost prezentat la Expozitia Universala de la Paris din 1889. Automobilul era actionat de un motor cu aburi de 4 CP.
Stiati ca...?
Cel mai lung traseu de tramvai era al liniei inelare 26: Mihai Bravu – Stefan Cel Mare – Gara de Nord – Grozavesti – Panduri – Viilor – Sincai – si iar Mihai Bravu? Acest tramvai circula si noaptea!
Se numesc aşa acele boli care sunt produse de cauze sociale.Prin cauze sociale ale bolilor se înţeleg toate cauzele patologice produse de viaţa socială, în opoziţie cu acelea produse de natură şi cărora le zicem: cauze biologice.
Fizioterapia: efecte, proceduri si afectiuni tratate
Denumirea specialitatii de medicina fizica (fizioterapie) si recuperare medicala a cunoscut de-a lungul timpului mai multe schimbari, numindu-se balneoclimatologie, balneofizioterapie, iar in final, medicina fizica si recuperare medicala.
Obiceiul românilor de a-şi pava străzile provizoriu şi destul de ineficient se pare că durează de veacuri. Şi totuşi, astăzi s-ar putea folosi, în scopuri turistice, originalitatea de care au dat dovadă locuitorii Bucureştilor de altădată.
Evanghelia după Iuda este considerată de mulţi una dintre cele mai importante descoperiri ale secolului XX. S-a spus că e total diferită de celelalte patru Evanghelii cunoscute.
„Week-end”-ul în istoria noastră este o cucerire recentă, care şi-a făcut loc cu greu, după primul război mondial. Sub comunişti purta numele de „SRL”-uri, adică se chema că ai o sâmbătă liberă care venea îndeosebi pentru aceia care lucrau pentru export, odată la 45 de zile.
Ideea acestui articol s-a născut într-un butic de mahala aflat undeva în Crângaşi. Patroana, cu părul oxigenat contrastând cu nuanţa nativă, aruncând o privire plictisită în prăvălia sa, a exclamat cu năduf: „Ce civilizaţie-i aici! N-ai loc de întors!”
Mama-mare era o femeie frumoasã: înaltã, brunetã cu ochii verzi, cu un pãr negru des si aspru pe care şi-l îngrijea cu pioşenie chiar în amurgul vieţii.
Din pãcate, soarta nu a fost generoasã cu ea. A ajunsã în capitalã si a învaţat tarziu limba romãnã (în casã şi la şcoalã vorbise doar limba rusã deşi, dupã mamã, era româncã). Si-a cumpãrat un abecedar pe care l-am ţinut şi eu în mânã acum mulţi ani.
In familie vorbise germana şi puţinã francezã. Prietenele ei au plecat care în Germania, care în Elveţia şi Franţa. S-a încãpãţânat sã stea aici, în mirajul unei capitale interbelice boeme unde şi-a cunoscut, în timpul celui de-al doilea rãzboi mondial, marea dragoste. La 40 de ani, în plin rãzboi, un tânãr ofiţer german a iubit-o cu pasiune.
Sociologia nu este până acum o ştiinţa, dar ea se întemeiază pe un axiom care e comun tuturor cunoştinţelor omeneşti, adică întâmplările concrete din viaţa unui popor sunt supuse unor legi fixe, care lucrează în mod hotarât şi inevitabil. Scriitori care, în privirea ideilor lor politice sunt foarte înaintaţi, au renunţat totuşi de-a mai crede că statul şi societatea sunt lucruri convenţionale, răsărite din libera învoială reciprocă dintre cetăţeni: nimeni, afară de potaia de gazetari ignoranţi, nu mai poate susţine că libertatea votului, întrunirile şi parlamentele sunt temelia unui stat.
Orasul Targoviste se situeaza la limita zonei de contact dintre dealurile de incretire si campie, avand o altitudine de la nivelul marii de 280,52 m. Depresiunea intracolinara in care a aparut si s-a dezvoltat o intensa activitate omeneasca este strabatuta de raurile Ialomita, Ilfov si Dambovita, care a favorizat o locuire timpurie inca din preistorie.
Înfiinţat în anul 1892 de profesorul Mina Minovici, Institutul de Medicină Legală din Bucureşti care îşi avea sediul pe Splaiul Unirii, era considerat, la vremea respectivă, cel mai mare şi cel mai modern din întreaga Europă. Acesta cuprindea o sală de autopsie cu 8 mese, o bibliotecă, un amfiteatru, săli de lucrări practice, laboratoare de anatomie patologică, criminalistică, fotografie judiciară şi celebrul muzeu alcătuit de profesorul Minovici. Timp de aproape 40 de ani, doctorul Mina Minovici a adunat şi studiat alături de studenţii săi, diverse piese anatomice umane, care se păstrează şi astăzi în perfectă stare. Aici se găsesc craniile bandiţilor celebri în perioada începutului de secol 20: Terente, Niculiţă, Petre zis Cetrică, Gherasim, Ogaru, Şegor, dar şi hainele în care a murit Armand Călinescu, ciuruite de gloanţele legionare.
Ei, am văzut care va fi brandul României; eram siguri că n-o să ne prea placă, dar, oricum ar fi, brandul de ţară va trebui să fie folosit - şi folosit destulă vreme, pînă cînd lumea îl va alătura instinctiv României.
Dar nu de asta vreau să vorbesc - ci de brandul oraşului nostru. Pentru că nu-i o pierdere de vreme să ne gîndim la brandul Bucureştiului.
Orasul Paris nu s-a mai extins din anul 1860. Cu toate acestea, influenta sa a crescut din ce in ce mai mult, deve-nindprincipalul pol urban al regiunii Ile de France
Cu siguranta ca nu gresesc daca afirm ca exista cateva sute de filtre pentru fotografie, filtre care pot schimba imaginea intr-o varietate nemarginita de feluri.
În contextul general al modernizării aspectului urban din anii 1930, apare tendinţa desfiinţării halelor, privite ca focare de murdărie şi surse de poluare a atmosferei. Conduşi de noile principii urbanistice, edilii capitalei caută să demoleze aceste hale şi să le mute, pe cât posibil, la periferia Bucureştilor. Primarul sectorului de Galben, ing. Ioan Săbăreanu, decide ca hala din Piaţa Amzei să fie suprimată, amplasamentul păstrând caracterul de centru comercial şi alimentar, fără a i se schimba destinaţia ei centenară. Vechea hală va fi înlocuită cu o nouă construcţie, în care linia clasică se va îmbina armonios cu monumentalitatea modernă.
In anii in care in New York - Statele Unite se ridicau cladiri precum Empire State Building sau Chrysler Building si in Bucuresti stilul ART DECO isi face simtita prezenta, nu la fel de impunator insa. Botezat abia in anul 1925, stilul Art Deco s-a lansat ca miscare a inceputului de secol 20 si, se zice, a fost inspirat de automobile.
Istoria celor fără de istorie continuă să fie o temă de care istoricii încă se feresc. Este ocolită chiar şi de funcţionarii statului, care ar trebui să cunoască îndeaproape fenomenul social subteran. Ei ar trebui să reflecteze asupra fenomenului mizeriei sociale şi al sărăciei educaţionale, care se extinde progresiv către tot mai variate structuri ale societăţii româneşti, să descopere soluţii.
Aceast articol se doreste a fi un protest la adresa celor care, nemultumiti de istoria reala a stramosilor nostrii, inventeaza alta noua, doar pentru satisfacerea orgoliului personal. Aici nu discut istoria stramosilor nostrii si nu este vorba de lipsa de respect pentru memoria lor. Dimpotriva...Acest articol se refera doar la curentele contemporane care violeaza "in numele patriotismului", in mod constant, istoria noastra.
Lipsită de clădiri publice şi instituţii puternice, Capitala Principatelor Unite a început sub Carol I o epocă de nemaivăzut progres. În capătulPodului de Pământ (actuală Calea Plevnei),Erhard Luther, prieten protestant al Domnitorului şi afacerist din Imperiul German, a ridicatfabrica română de bere cu aburcare îi purta numele.
Dacă Palatul CEC, Muzeul de Istorie (fost Palat al Poștelor) și Magazinul Victoria (fost La Fayette) există și azi, clădirea Grand Hotel de France a fost înlocuită de un bloc turn de sticlă și oțel. Referitor la această inserție arhitecturală
De la inceputul secolului XVIII si pentru o perioada de peste o suta de ani, Tara Romaneasca si Moldova au fost guvernate de printi provenind din bogate si influente familii de origine greaca din Fanar, un cartier al Constantinopolului (Istanbulului). Domnii fanarioti au reprezentat un instrument prin care Imperiul Otoman a exercitat un control intarit asupra Tarilor Romane, fara pierderea formala a autonomiei interne a acestora.
Iată un soi de peisaje urbane foarte occidentale, care lasă privitorului ideea că Bucureștiul e un complex de zgârie nori din sticlă și oțel și platoul pe care se filmează e undeva la etajul 20. Prea putine platouri au ferestre reale, ce prezintă de obicei o stradă sau o intersectie circulată. Nu știu care este sensul scenografiei de acest gen, dar sigur e luată de la americani.
Una din cele 8 biserici din Bucuresti salvate de la demolare este Schitul Maicilor. Se afla pe strada omonimă, care începea din Justiţiei si se termina în Lăzureanu, având cam 500 metri lungime.
Un francez ajuns la Bucureşti în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, nota despre serata la care fusese invitat, că aceastaar fi putut avea loc la Paris, într-atât erau de asemănătoare interioarele, îmbrăcămintea, manierele, limbajul şi subiectele de conversaţie ale invitaţilor, cu cele din capitala Franţei. Dar dacă boierimea era deja la acea vreme în pas cu Occidentul, trimiţându-şi şi copiii la studii în străinătate, nu acelaşi lucru se poate spune despre oraş în ansamblul său. Cu excepţia câtorva palate sau case boiereşti construite în piatră şi după modele străine, Bucureştii nu aduceau cu nimic aminte de oraşele din apusul Europei.
Sa schimbi imaginea unui cartier sau a intregului oras intr-o singura noapte, poate fi un gest considerat o adevarata provocare, un gest de nebunie (din punct de vedere financiar) intr-o perioada asociata tot mai mult cuvantului „criza”
Programul "Casa Verde" destinat persoanelor fizice începe la 1 iulie, când proprietarii de case îşi pot deschide dosarul în baza căruia, după finalizarea lucrării, pot beneficia de subvenţiile de la stat pentru completarea sistemelor de încălzire tradiţionale cu unele ecologice.
Astfel am inceput sa fiu curioasa la caramizile iesite la iveala de sub tencuieli cazute si am observat marea varietate a acestora cat si multitudinea de tipuri de tesatura a lor in corpul zidariei.
Ritualizarea comportamentului este una dintre principalele coordonate ale umanităţii omului. Comunicînd, o facem recurgînd la stereotipii şi reflexe atitudinale. Destul de rar se întîmplă să punem la bătaie resursele de spontaneitate cu care sîntem dotaţi.
Trebuie să plecăm din Viena. E un oraş minunat, dar nu s‑a arătat blând cu noi.
Dormim pe autostrada spre Salzburg, într‑o parcare. În comparaţie cu locul din noaptea trecută, e un paradis. O parcare mare, liniştită, separată de şosea printr‑o perdea deasă de copaci.
Nu ne deranjează nimeni. Avem parte de somn lung, adânc, fără vise. Dimineaţa ne sculăm întremaţi.
"Week-end"-ul în istorie
