Calea Rahovei a fost rupta in trei odata cu „edificarea” Centrului Civic in anii ’80. Primele doua segmente ale ei sunt inchise intre blocuri, poarta alte nume si nu au nici inceput nici sfarsit. Au doar amintirea trecutului, care se pierde si ea o data cu uitarea.
Calea Rahovei a fost una din cele cinci mari artere ale orasului medieval. Ele porneau toate de la Curtea Veche, nucleul orasului, si se continuau cu importante cai de comunicatie ce legau Bucurestii de alte mari orase. Podul Calicilor, viitoarea Calea Rahovei, se continua cu drumul spre Craiova si mai departe spre Zimnicea si Turnu, la Dunare.
(ele se numeau poduri deoarece erau podite cu trunchiuri de arbori- prin poduri se intelegea altadata atat trecerea de peste o apa, cat si drumurile principale avand pavaj de lemn. Drumurile mari, domnesti aveau latimea obligatorie de patru stanjeni, aproximativ opt metri. Barnele groase de stejar cu care erau podite erau lungi cat latimea drumului. Pe Podul Calitei, caldarâmul de piatră s-a introdus în 1838, dar denumirea de pod s-a pastrat)
Podul Calicilor (căruia turcii îi ziceau Podul Haidâm) s-a numit asa deoarece in primele secole de-a lungul lui isi aveau modestele salasuri saracii orasului. Pana in secolul 17 pe malul drept al Dambovitei nu existau decat manastirea Mihai Voda si bordeiele pe jumatate ingropate in pamant ale calicilor (oameni liberi, tolerati de domnie si biserica in schimbul unor servicii). In 1654 domnitorul Constantin Serban a construit pe o colina de pe malul drept o manastire, viitoarea mitropolie, ale carei proprietati ajungeau catre nord-vest pana la Podul Calicilor.
Dupa ce Brancoveanu a inceput sa daruiasca locuri in mahalaua calicilor si boierii au inceput sa-si construiasca locuinte de-a lungul Podului Calicilor, saracii au fost impinsi mai spre margine. Numele drumului a fost schimbat cu timpul intr-unul fara asociatii neconvenabile, Podul Calitei (dupa numele unei boieroaice, fiind si asemanator fonetic cu cel vechi). Dupa catva timp a devenit Calea Craiovei (1860) iar dupa 1878 Calea Rahovei, amintind de Razboiul de Independenta.
Drumul incepea de la Dambovita, din dreptul unui pod care facea legatura cu orUlita Selaril. Acest important pod peste rau, cunoscut ca Podul de Piatra iar mai tarziu ca Podul Rahovei, a fost demolat in 1938.
Tramvai cu cai pe Podul Rahovei in 1917 (tramvaiul cu cai fusese introdus la sfarsitul secolului si urma sa reziste pana in 1922)
Primul segment din fosta Calea Craiovei-Rahovei este integrat astazi Strazii Sfintii Apostoli. Pe partea dreapta se afla Palatul de Justitie (terminat in 1895 pentru a inlocui fosta Curte Judecatoreasca) iar pe stanga Biserica Domnita Balasa.
In prundul Dambovitei, intre Curtea Domneasca si Mitropolie se zidise in 1682 o biserica de catre monahul Theofan, numita de aceea Sf. Nicolaie din Prund. A fost demolata in 1899 deoarece fiind in stare foarte proasta ameninta sa se prabuseasca. Alaturi, pe terenuri daruite de domnitorul Nicolaie Mavrocordat marelui clucer Manolache Lambrino, sotul Domnitei Balasa Brancoveanu, „pentru ca sa-si mai largeasca curtea si gradina”(pamanturile daruite facusera parte din livedea gospod, livada domneasca, parte a gospodariei Curtii Domnesti), aceasta a ctitorit o prima biserica, mai apoi o scoala si un azil de batrani. Biserica Domnita Balasa ce se vede azi este a patra, zidita intre 1881-1885 in vremea regelui Carol I.
Dupa demolarea Bisericii Sf. Nicolaie din Prund din spate, terenul respectiv a fost folosit pentru extinderea Asezamintelor Brancovenesti.
Tot pe aceste locuri de pe Podul Calitei se aflau la inceputul secolului 19 casa Golestilor si alaturi hanul Golescu (unul din membrii vestitei familii boieresti a dat si numele mahalaoa Golescului). Despre acest han un calator german spunea in 1859 ca aici se desfasoara un comert „pestrit si vioi”. Ruinat, hanul a disparut in 1890. Casa Golestilor, hanul si Biserica Sf. Nicolaie din Prund apar inca in planul ridicat de maiorul Dimitrie Papazoglu in 1871:
Fragmentul de harta ilustreaza in principal actuala zona a Unirii, dar la stanga se vad reprezentate Biserica Domnita Balasa, mai mica in jos de ea Sf. Nicolaie din Prund, Hanul Golescu, Spitalul Brancovenesc in spatele lui, vechiul han Avram transformat in hotel (ce avea sa dainuie pana in 1983); Strada Municipiului isi va schimba denumirea in Bulevardul Maria dupa deschiderea acestuia in prelungire, pe langa colina Mitropoliei, in 1894. Palatul Bibescului de la poalele Mitropoliei este casa Brancovenilor, devenita resedinta domneasca in vremea lui Bibescu Voda.
Calea Rahovei este intrerupta cam pe locul unde se intersecta cu Strada Bibescu Voda. Langa Biserica Domnita Balasa nu mai este decat un spatiu verde si o parcare, iar in spatele ei blocurile care au inlocuit Spitalul Brancovenesc. Dincolo de sirul dublu de blocuri ale Bulevardului Unirii, fosta Calea Rahovei poarta numele G. Georgescu.
Printre multele case boieresti ce se aflau aici la inceputul secolului 19 (boierii s-au stabilit mai ales pe Calea Mogosoaiei si pe Calea Calitei-Craiovei) se aflau cele ale lui Iancu Balcescu, unchiul lui Nicolaie Balcescu, Safta Argetoianca (matusa lui Nicolaie Balcescu), casele lui Costache Falcoianu (daramate pentru amenajarea in 1894 a Bulevardului Maria –acum Bd. Regina Maria), Iancu Lahovari, Mihailescu, vornicul Fotache Stirbei, ctitorul celei de-a treia biserici Sf. Ilie Rahova. Casele nu erau pe atunci alipite unele de altele ci departate, avand curti largi, gradini si acareturi gospodaresti dupa tipicul caselor boieresti.
Pe Calea Rahovei si pe Sfintii Apostoli aveau locuinte si multi evrei, aceasta fiind, impreuna cu Vacaresti-Dudesti, o zona rezidentiala preferata de populatia mozaica.
In zona se afla in vechime un gorganel, adica o mica ridicatura de pamant -de felul celei pe care sta si astazi biserica Sf. Ilie Gorgani de langa Cismigiu- pe care se inaltase o biserica (gorganelul a fost micsorat la fiecare reconstruire a bisericii pana a fost nivelat de tot, asa incat nu se mai cunoaste deloc ca ar fi existat vreodata). Biserica de la Gorganel- azi Sf. Ilie Rahova– a fost refacuta prima data in 1746 (printre ctitori fiind si Safta Brancoveanu), si inca o data dupa cutremurul din 1802, cu banii vornicului Fotache Stirbei ce isi avusese casele pe Podul Calicilor, aproape de biserica.
Biserica Sf. Ilie- Rahova se afla inainte de sistematizare pe o mica fundatura ce dadea din Calea Rahovei.
Intre biserica si strada se aflau două corpuri de case noi, cu prăvalii la parter şi locuinţe la etaj, deosebit de interesante ca arhitectură prin cupola de deasupra lor, marcând intersecţia cu Fundătura Sf. Ilie.
Fusesera construite in anul 1895 de catre epitropia Bisericii, pentru a asigura veniturile necesare intretinerii ei. Alaturi de ele biserica detinea si casele cu parter si etaj de la numarul 21, construite in 1874 (vezi imaginile de mai jos).
Toate constructiile au fost demolate in 1983-1984, potrivit planului de sistematizare a zonei centrale a oraşului. In acelasi timp Biserica a fost stramutata de pe locul ei (translatata cu 69 de metri) scapand astfel de demolare.
Biserica Sf Ilie-Rahova, care a pastrat in numele ei amintirea strazii pe care se afla altadata, a ramas azi doar cu o mica gradina si fara casa parohiala, in spatele unor constructii moderne de otel si sticla de la Bulevardul Regina Maria.
In zona au existat la inceputul secolului 20 mai multe institutii de invatamant. Astfel, alaturi de Scoala Normala Superioara- scoala pentru baieti, condusa la sfarsitul secolului 19 de scriitorul Alexandru Odobescu si devenita ulterior Liceul „Mihai Eminescu” -se afla o scoala de fete. Liceul „Domnita Ileana” purta numele Principesei Ileana, fiica regelui Ferdinand I si a Reginei Maria, care il patrona. Scoala şi-a deschis initial cursurile într-o fostă casă boierească, cladita în 1850. Aceasta cladire fiind necorespunzatoare, s-a construit intre 1930-1935 una noua (vezi fotografiile de mai jos, din colectia doamnei Venera E. Dumitrescu Staia)
Noua cladire a Liceului de fete „Domnita Ileana” construita in anii ’30. Aceasta cladire pare a fi azi incorporata in actualul Liceu Eminescu (in poza de mai jos, corpul din extrema dreapta)
Peste drum se afla cladirea unde functiona Primaria Sectorului III Albastru, devenita dupa 1948 inchisoare pentru detinutii politici (cladirea mai exista si astazi, este acolo mi se pare o cazarma)
Tot aici, pe partea dreapta a Caii Rahovei, vis-a-vis de cladirea fostului Seminar Nifon (la nr.58-60) se gasea Institutul Pompilian, cladit in 1896 si purtand numele fondatoarei si directoarei (Constanta Pompilian, al carei tata, profesorul Dumitru Pompilian, construise pe cheltuiala sa institutia de invatamant). Institutul Pompilian se intindea pana la Strada Antim si avea cladire cu parter si etaj, curte mare cu teren de sport, dormitoare de internat si o Capela. Din aceasta prestigioasa institutie, unde se punea accent pe invatarea in limba franceza, nu a mai ramas nimic. Capela Pompilian a fost cedata Manastirii Antim, fiind folosita ca un al doilea paraclis.
Dincolo de gardul de tabla, Capela Pompilian langa turnurile Manastirii Antim; pe locul fostului Institut se afla curtea Intreprinderii Ascensorul
Mai departe pe Calea Rahovei pe partea dreapta exista azi un sir de cateva case, foarte degradate. Par a fi fost construite la inceputul secolului si erau in orice caz case de oameni cu dare de mana, fiind mari, pe un plan patrat, cu trei ferestre la strada si avand curte mare cu gradina (spre deosebire de casele tip vagon, cu numai doua ferestre la strada si o curte ingusta, foarte familiare si azi )
Dincolo de intersectia cu Strada Justitiei si catre Piata George Cosbuc, Calea Rahovei devenea o zona mai comerciala, cu densitate mare de case avand si pravalii la parter. In cartierul Antim se instalasera din secolul 18 negustorii, pentru a fi mai aproape de clientii lor bogati.
Fosta Calea Rahovei se intrerupe in dreptul Strazii Tismana, unde era cladirea ce adapostea Cinematograful Rahova. Pe partea dreapta, imobilul fostei carciumi Bumbesti mai este in picioare, dar vopsit intr-un galben strident si foarte degradat ( pare a se afla in curs de renovare). Un colaj de doua fotografii din 1985 arata carciuma Bumbesti si o perspectiva a Caii Rahovei catre Justitiei:
Alte imagini ale prezentului:
