Bucurestii Vechi si Noi

Destinul dramatic al străzii Antim

07 martie 2010 G. Graur [Aventurierul] Detectiv printre umbre
1.323 afisari

Strada Antim din Capitală are o poveste aparte, printre celelalte străzi afectate de tăvălugul demolărilor din anii ’80 în zona Centrului Civic. Iată poziţia ei pe harta din 1969:

Numele i se trage de la Antim Ivireanul (1650-1716), cărturar şi fost mitropolit al Ţării Româneşti în perioada 1708-1716. Era de fel din Iviria, o regiune din Georgia (Gruzia) şi a fost adus la noi în ţară de către Constantin Brâncoveanu.

Strada Antim se întindea între str. Sfinţii Apostoli şi Calea Rahovei, pe o lungime de circa 1 km. Iată cum arăta începutul străzii de pe blocul turn din Piaţa Naţiunile Unite (numită anterior Piaţa Splaiului):

Fotografia e făcută imediat după cutremurul din martie 1977 de către arhitectul Gh. Leahu.

Primele 3 case nu mai există, dispărând în cursul lucrărilor de sistematizare. Segmentul cu numerele de la 6 la 12 s-a păstrat sub forma unei artere noi, numită Paul Orleanu şi este rupt de restul traseului străzii Antim. Prima clădire  care a scăpat, de la nr. 6, este următoarea (pe colţul cu fosta stradă Andromeda):

Lipită de ea, se observă o căsuţă mai modestă, apoi alte 2 imobile lipite (numerele 8-10), cea din dreapta devenind şi sediul unui partid:

Urmează blocul de la nr. 12, cu 4 etaje, după care exista o intersecţie cu str. Gh. Petrescu (acum transformată într-o simplă alee de acces). Dincolo de ea, a rămas intact Blocul Scriitorilor, deşi se află foarte aproape (la nici un metru) de celelalte blocuri de pe bd. Unirii:

După aceşti primi 100 de metri, str. Antim cotea la stânga, sub un unghi de circa 120 grade. Imediat după acel colţ se afla şcoala 122, o clădire stas cu 2 etaje,  cum erau majoritatea şcolilor de la noi. Din păcate, ea s-a aflat fix pe traseul viitorului bulevard al Victoriei Socialismului (actual Unirii), aşa că nu s-a putut face nimic pentru salvarea ei. Iată şi o altă imagine a şcolii, din unghiul opus:

În dreapta şcolii se mai afla o vilă, apoi urma clădirea Sfântului Sinod (foto Dan Vartanian 1982):

Mânăstirea Antim fusese construită între 1713-1715 de mitropolitul Antim Ivireanul şi cuprindea biserica, palatul sinodal, cuhnia (bucătăria) şi chiliile călugărilor. Iata o imagine în acuarelă surprinsă în 1985 de pictorul şi arhitectul Gh. Leahu (din cartea sa Bucureştiul dispărut):

După cum spune autorul, cuhnia a fost demolată, chiliile au suferit anumite transformări, iar Palatul Sf. Sinod, în greutate de 9000 de tone, a fost mutat cu 28 metri mai spre sud-vest, pentru a face loc blocurilor de pe noul bulevard. Iată cum arată zona în prezent (foto Gh. Leahu 1994):

Biserica Antim a rămas pe loc, în spatele blocurilor din centrul civic, care o domină prin înălţimea lor (acelaşi autor):

De la d-l Adrian Szasz, un fotograf pasionat, aflat în prezent în Canada, am obţinut următoarea imagine a străzii Antim, realizată în toamna târzie a anului 1972, din dreptul Palatului Sinodal. În dreapta, se observă mai întâi începutul străzii Logofătul Nestor, apoi casa de la numărul 34, după care se vede intersecţia cu strada Justiţiei.

Dincolo de palat (parte a mânăstirii Antim) şi de intersecţia cu str. Justiţiei se observă o porţiune din clădirea şcolii generale nr. 123, numită şi Poenărescu. Dl. Dan Perry a publicat pe blogul său o poză color a acesteia, din 1980:

Dincolo de şcoală se găseşte singurul segment al străzii rămas întreg (foto Dan Perry 1994):

Clădirea din dreapta se vede şi dintr-un alt unghi (foto Dan Vartanian):

În zona cu copaci unde “opereaza” excavatorul a fost adus Schitul Maicilor, după translatare, iar imobilul acoperit cu iederă, din dreapta, de la nr. 49, a scăpat de demolare (pe vremuri aparţinuse întreprinderii Tehnometal).

Puţin înainte de acest loc, pe partea opusă a străzii, exista o intrare numită tot Antim (foto Dan Vartanian):

În continuare, strada Antim se intersecta cu strada Palas, clădirea de pe colţ cu acoperiş ascuţit aflându-se la nr. 46 (foto Dan Vartanian)

Pe partea stângă, urma intersecţia cu str. Libertăţii, apoi cu Zebrului. Avem şi o imagine panoramică din timpul demolărilor (Dan Vartanian):

Între cele 3 străzi (Antim, Libertăţii şi Zebrului) se forma un triunghi de case. Iată cum arăta, văzut de aproape (foto DV):

Dincolo de str. Zebrului, nu mai exista nici o intersecţie pe stânga, ci doar clădiri valoroase şi impunătoare (foto DV):

Există o fotografie a dlui Andrei Pandele, care ne înfăţişează un aspect din timpul demolării acestei zone (martie 1984):

Pe partea dreaptă coborau dinspre Uranus un mănunchi de străzi (Lăzureanu, Minotaurului, Ecoului, Meteorului şi Arionoaia). Imagini de acolo se găsesc în articolul „Străzile în pantă din cartierul Uranus – Antim”.

O fotografie veche (din anii ’20) ne prezintă aspectul străzii Antim din acea vreme, la colţul cu strada Lăzureanu:

Dincolo de blocul cu 5 etaje mai exista o clădire, apoi, la capătul dinspre Calea Rahovei, se afla cinematograful Rahova (după unele opinii, acesta s-ar fi numit cândva şi Coşbuc). Fotografia este făcută în anul 1970 dinspre strada Arionoaia:

După cum spuneam, numai 2 segmente din stradă (unul de 100 de metri pe o parte şi altul de circa 250 metri pe cealaltă parte) au rămas în picioare,  restul fiind sacrificată pentru realizarea „măreţelor” bulevarde ale Unirii şi Libertăţii. O soartă grea, ca şi a mitropolitului Antim care, după ce a fost destituit de turci, a fost surghiunit la o mânăstire de pe Muntele Sinai, unde însă n-a mai ajuns, fiind executat pe drum.

cherie deville porn
blacked.com
asian sex movie
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2016 . Designed by: Livedesign