Bucurestii Vechi si Noi

Bucureşti-Bucureştii

20 aprilie 2010 Radu Olteanu Art historia

     Sunt fooarte dezamagit de actiunile „produse” de Primarie cu ocazia acestor zile ale Bucurestilor. Jalnic, neprofesional si amatoricesc, modest, „ieftin” dar foarte scump, penibil, fara nici o intelegere reala a sarbatorii. Actiuni evident organizate sau impuse de politruci, fara nici o documentare, fara a se apela la profesionisti din mai multe domenii –  etc(de care sunt sigur ca ar fi gasit), fara nimic iesit din comun. Pana si anul trecut au fost niste actiuni ceva mai reusite. Nu mai repet ce a spus amicu Raiden pe Rezistenta Urbana.

     Dar o aduc aminte niste detalii care m-au enervat.
O sa incep cu o traba care nu e neaparat specifica acestor asa-zise sarbatori. E vorba despre forma articulata a numelui Bucuresti-Bucurestiul-Bucurestii.

     Sa explic. Forma numelui Capitalei a aparut in Evul Mediu in acelasi fel ca si numele localitatilor Floresti, Filipesti, Popesti, Vladesti, Dudesti, Brancovenesti etc. Ori de la numele unui neam majoritar in acel sat- urmasi al unui stramos cu acel nume – (Filip, Popa, Vlad) sau a unor boieri proprietari ai locului. Indiferent de situatie e vorba de un nume si de urmasii aceluia. Deci satul Florestilor-Floresti (urmasii lui Florea sau ai boierilor Florescu), al Popestilor-Popesti (urmasul lui Popa). Cand zici de terenurile din Vladesti poti formula ori „pamanturile din Vladesti” ori „pamanturile Vladestilor„, in nici un caz „pamanturile Vladestiului„.
Ei bine, la fel e si in cazul Bucurestilor, caci aici e vorba (teoretic) de urmasii unui Bucur-Bucurestii. Pana in deceniul 6-7 ai sec. 20, oamenii erau inca invatati sa foloseasca forma corect articulata – la plural – a numelui orasului. Insa cu timpul, oamenii au uitat si le-a venit mai la’ ndemana sa zica Bucurestiului. OK, dar nu accept acest lucru din partea ziaristilor (mai ales cei cu pretentii) si mai ales a Primariei sau a institutiilor de cultura. Peste tot, dar absolut peste tot: Bucurestiul in sus, Bucurestiului in jos. In perioada interbelica nu se folosea aproape nicaieri forma asta corupta. Nimeni nu a observat ca oamenii de cultura prezenti si trecuti folosesc exclusiv forma articulata la plural? D’ale Bucurestilor, Luna Bucurestilor, Bucurestii Noi, Istoria Bucurestilor, Cronica Bucurestilor, Din Bucurestii de ieri, etc etc.

     Dar taranii din Primarie au bagat din greu „Zilele Bucurestiului”, la fel cu majoritatea celor din presa scrisa si audio-vizuala. E drept ca e mai dificil de frazat Bucurestii, la plural, cand te referi la UN oras, dar un bun scriitor gaseste solutia buna.

     Pentru a scurta. Cand va mai vine sa ziceti Bucurestiului, ganditi-va ca numele orasului vine de la urmasii lui Bucur, care e mai multi. D-aia forma corecta si academica e LA PLURAL. La fel se formeaza si la orasul Iasi-Iasii (se pare ca de la numele unor barbari migratori, care si ei e mai multi), Ploiesti-Ploiestii (etimologic, ”Ploiesti” se pare ca vine de la un anume ”mos Ploe” – teoria lui Iorga, in timp ce Sevastos ia in calcul ca numele orasului sa vina de la ploaie, ca fenomen meteorologic-contributie Lucian Vasile), Focsani-Focsanii (de la un Focsa), etc. As dori, daca vreti, dragi cititori, sa raspanditi cat puteti acest articol. Poate ajunge si pe la ochii ziaristilor si primarilor.

[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2019 . Designed by: Livedesign