Bucurestii Vechi si Noi

CASE MEMORIALE

05 septembrie 2010 Viorica Petrescu Micul bucurestean

În patrimoniul cultural al Bucureştilor există doar câteva case memoriale: Arghezi, Bacovia, Călinescu, Minulescu, Rebreanu şi Gala Galaction, aflate în administraţia Muzeului Naţional al Literaturii Române.

Cea mai cunoscută dintre ele este casa Mărţişor, în care a locuit poetul Tudor Arghezi, începand cu 1930, aflată în cartierul Berceni, în apropiere de Piaţa Sudului, pe strada cu acelaşi nume (Mărţişor nr. 26). Este o casă cu grădină, situată pe dealul Piscului, care domină partea de sud-est a oraşului şi unde se află mormintele soţilor Arghezi, dar şi multe obiecte personale aparţinând poetului.

Din Şoseaua Giurgiului, pe strada George Bacovia nr. 63, sector 4, putem vizita casa în care a locuit poetul, între anii 1933 şi 1957. Sunt expuse manuscrise literare, fotografii de familie, acte personale, cărţi din biblioteca personală. Se pot vizita camera de lucru a poetului şi grădina din jurul casei.

În zona Dorobanţi, pe strada care poartă numele scriitorului, la numărul 53, întâlnim casa memorială George Călinescu, deschisă numai două zile pe săptămână, respectiv marţi şi vineri, între orele 10 şi 14. Muzeul se află într-o casă modestă, care se remarcă prin grădina în care sunt presărate sculpturi. Aici găsim cărţi, mobilă, covoare orientale, obiecte de artă din China, icoane pe sticlă de Nicula şi Făgăraş, tablouri ale unor pictori români celebri: Ioan Andreescu, Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Iosif Iser, Alexandru Ciucurencu.

Casa memorială Ion Minulescu este compusă dintr-un apartament de cinci camere aflat pe B-dul Dr. Gheorghe Marinescu nr. 19, et. 2, ap. 12, sector 6, în apropierea Grădinei Botanice din Cotroceni. Aici există o bogată colecţie de artă plastică, cu lucrări de Iosif Iser, Jean Steriadi, Camil Ressu, Păunescu Gruia, Theodor Pallady, Carol Popp de Szatmáry, Nicolae Dărăscu. Casa este o adevărată expoziţie, Minulescu având o relaţie de prietenie cu mai mulţi pictori români. Ultimul portret al lui Ion Minulescu a fost pictat de Camil Ressu în anul 1942. Statuete, fotografii, sfeşnice, paftale din argint, casete, o impresionantă colecţie de icoane, piese de ceramică, vase din alamă şi argint completează decorul încăperilor. Biblioteca este impresionantă, atât ca mărime, cât şi prin conţinut.

În acelaşi imobil  este gazduită casa memorială Liviu Rebreanu. Spaţiul şi patrimoniul au fost donate de fiica scriitorului, iar muzeul a fost inaugurat în 1995. Ca şi casa vecinului său celebru, apartamentul familiei Rebreanu găzduieşte tablouri cu semnături celebre: Camil Ressu, Steriadi, Milita Pătraşcu, I. Jalea, Fr. Sirato. Cel mai impunător spaţiu al muzeului este sufrageria, în care tronează impresionantul mobilier Biedermeier, colecţia de icoane, o pendulă cu soclu, piesă unicat. În bucătărie este prezentată o impresionantă colecţie de ceramică (specifică zonei Ardealului) ce tapetează pereţii.

            Aşezată într-un cartier din nordul oraşului, pe strada care astăzi poartă numele scriitorului Gala Galaction, la numărul 51, întâlnim o casă construită în anul 1912. Locuinţa a devenit muzeu graţie generozităţii doamnei Elena Galaction – Stănciulescu, care a donat clădirea şi patrimoniul. Parterul clăirii se compune dintr-un living în care o vitrină evidenţiază diferite fotografii, ce-l reprezintă pe romancier împreună cu prietenii apropiaţi: Tudor Arghezi (cu care s-a împrietenit încă de pe băncile Colegiului Sf. Sava), N.D.Cocea şi Vasile Demetrius. Tot aici întâlnim şi câteva manuscrise, legitimaţii, obiecte de scris şi cel mai important exponat, Biblia, tradusă de Gala Galaction.

[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2019 . Designed by: Livedesign