Bucurestii Vechi si Noi

Ancheta din cadrul TFE Romania 2010: Bucuresti. Formare da, dezvoltare ba

04 decembrie 2010 Bucurestii Vechi Si Noi Editorial

Traficul, strazile neasfaltate, cainii vagabonzi, lipsa spatiilor verzi, a locurilor de parcare si poluarea sunt cateva din problemele semnalate in fiecare raport despre calitatea vietii in Bucuresti.

Un raport al Asociatiei „Salvati Bucurestiul” vorbeste despre un veritabil dezastru urbanistic in capitala tarii noastre. Exemplele sunt ilustrative: in 2007 viteza medie cu care se circula intre Universitate si Unirii la o ora de varf era de 2 km/h. Un alt studiu, realizat de Asociatia Romana a Antreprenorilor in Constructii, estima valoarea pierderilor anuale inregistrate in Bucuresti din cauza traficului la circa 180 milioane de euro. Acest lucru este cauzat si de absenta semafoarelor sincronizate, de lipsa benzilor speciale pentru transportul in comun, dar si de clǎdirile de birouri construite in centru.

Capitala detine un record negativ cu cei mai putini metri de spatiu verde pe cap de locuitor din Europa, sub 7 metri patrati. Asta, spre deosebire de alte capitale: la Varsovia sunt 32 m² pe cap de locuitor, iar la Londra 64 m², conform aceleiasi surse.

Cum vor sa rezolve aceste probleme cei 6 primari ai capitalei si primarul general in timpuri de criza, atunci cand au la indemana resursa fondurilor europene, veti vedea prin compararea felului in care s-au pregatit pentru accesarea acestor bani si prin elaborarea concreta a unor proiecte.

Proiecte bune si proiecte de dragul statisticii

In vremuri de criza, unii primari de sector au recunoscut ca banii de la UE sunt gura de oxigen de care au nevoie pentru a duce la bun sfarsit proiecte vitale pentru cetateni. Altii se plang ca sunt prea multe conditii de indeplinit si termene prea lungi. Pe principiul pasoptist „Scrieti, baieti, orice, numai scrieti”, si proiecte pentru probleme fanteziste – cum ar fi cel al Primariei sectorului 1 ce urmareste incurajarea elevilor de a merge la scoala pe bicicleta , in conditiile in care benzile speciale pentru biciclisti sunt putine, iar traficul e periculos si pentru biciclistii cu experienta – pot fi bifate ca realizari atat timp cat banii vin.

De vina pentru nesuprapunerea perfecta a viziunii primarilor cu nevoile cetatenilor ar putea fi functionarii din primarii care se ocupa de realizarea proiectelor pentru bani europeni. Fiecare primarie de sector, precum si cea a capitalei, spune ca s-a preocupat si a trimis oamenii la trainiguri pentru absorbtia fondurilor preaderare si structurale.

Investitiile primariilor in resursa umana

La Primaria Capitalei, din 2008 pana in prezent au mers la diverse cursuri de specializare in jur de 1200 de functionari publici. O parte dintre ei au studiat despre: fonduri structurale si de coeziune, integrare europeana, politici publice, dezvoltare regionala si locala.

Primaria sectorului 1 s-a ocupat si ea de specializarea personalului. 2008 a fost un an al boom-ului cursurilor in diferite domenii, 260 de persoane urmand cursuri in Romania, iar 25 de functionari in tari precum Emiratele Arabe Unite, Brazilia, Argentina, Cehia, Italia, Franta. Printre domeniile studiate se numara si accesarea de fonduri europene si achizitiile publice. Primaria nu precizeaza in ce tari s-au desfasurat trainingurile exclusiv pe tema fondurilor europene. In 2010, «din lipsa de fonduri», dupa cum precizeaza reprezentantii primariei, nu a mai plecat nimeni nicaieri.

La sectorul 2, raspunsul e lipsit de ambiguitati: strict in domeniul accesarii fondurilor europene si a elaborarii de proiecte au participat: in 2008, 15 functionari la cursul «Managemementul proiectelor», in 2009 – 2 persoane la acelasi training, iar in 2010 – 43 de functionari s-au specializat in accesare de fonduri europene. Toate aceste cursuri s-au desfasurat la sediul primariei sectorului 2.
La sectorul 4, in perioada 2008-2010 au participat la cursuri de pregatire profesionala 162 de functionari, iar printre domeniile studiate se gaseste si managementul de proiect.

La primaria sectorului 5, in 3 ani au mers 3 persoane de la Directia Economica pentru a face cursuri la Institutul National de Administratie (INA), in momentul in care s-a modificat legea achizitiilor publice.

In sectorul 6, peste 300 de angajati au facut diverse cursuri in perioada 2008-2010 printre care si de accesare a fondurilor europene. Primarul Poteras ar fi dat dispozitie ca aceste cursuri sa se tina in 2010 la sediul primariei pentru a nu implica costuri suplimentare.

Cat de mult au absorbit primariile bucurestene din banii europeni?

Cum s-au concretizat aceste cursuri si cum au contribuit ele la trasarea unor obiective mai clare? Primaria Capitalei spune ca a accesat pana acum 9 proiecte europene preaderare si 9 proiecte post aderare, aflate in faza de implementare. Alte 5 se afla in etapa de precontractare.

Din prima categorie, sunt de remarcat cele doua proiecte ISPA pentru reabilitarea statiei de epurare Glina, proiecte in valoare de peste 71 de milioane de euro, aflate in faza de implementare, si proiectul PHARE de peste 750 000 de euro ce vizeaza realizarea unui transport eficient si sigur in Bucuresti. Acesta urmareste doua linii: actualizare masterplan in transporturi pentru Bucuresti, parte realizata total, si subproiectul „Masuri de siguranta rutiera in Bucuresti”, subproiect implementat partial pentru ca nu le-au fost virati toti banii prevazuti in proiect.

Alte fonduri accesate de Primaria Capitalei au urmarit lupta impotriva lipsei de adapost la femei, cresterea comunicarii intre cetateni si functionari publici, pret de 33 000 de euro, sau „dezvoltarea unui model de institutie comunitara, care mobilizeaza si eficientizeaza capitalul social al grupurilor defavorizate (…)”, proiect PHARE in valoare de 48 000 de euro.

Fondurile post aderare se ocupa de „promovarea unui stil de viata sanatos pentru copiii din Bucuresti” sau de consolidarea si reabilitarea mai multor monumente printre care Arcul de Triumf si Observatorul Astronomic, proiecte aflate in stadiul de pre-contractare.

Primaria sectorului 1 considera cǎ deplasarile facute pana acum de functionari pentru a se dumiri cum e cu fondurile europene nu sunt suficiente. Astfel, au fost depuse patru proiecte in cadrul cererii de proiecte nr.5/2009 POSDCA, axa prioritara „Imbunatatiri de structura si proces ale managementului ciclului de politici publice”, in luna decembrie 2009. Prin aceastǎ finantare se urmǎreste „organizarea unor programe de pregatire profesionala in domeniile managementului de proiect, achizitii publice, relatii publice, comunicare in limba engleza, programe la care vor participa functionarii publici din primarie, Directia de Taxe si Impozite, ADP si DGAS”, subliniaza cei de la sectorul 1.

Una din promisiunile din campania electorala a primarului sectorului 1 Andrei Chiliman a fost ca va moderniza cartierele Bucurestii Noi, Damaroaia, Chitila si Aviatiei. Pentru acest lucru, cei de la primarie spun ca e in curs de elaborare Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) ce va fi supus consultarii publice incepand cu luna septembrie. Planul urmareste transformarea acestor cartiere in „zone vibrante, sigure si valoroase pentru comunitate”.

Un proiect depus in cadrul Programului Operational Sectorial „Cresterea Competitivitatii Economice” 2007 – 2013, Axa III „Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor pentru sectoarele privat si public” urmareste „Formarea si dezvoltarea facultatilor intelectuale, morale si civice ale elevilor din unitatile de invatamant din Sectorul 1”. Valoarea totala a Proiectului este de 5.890.815,77 lei, din care finanțare neramburasabila 4.847.937,84 lei si se va materializa prin implementarea unei soluții de „eEducatie” in toate scolile generale si liceele din cadrul Sectorului 1.

In domeniul mediului, au fost depuse 5 proiecte printre care unul ce vizeaza incurajarea elevilor din sectorul 1 sa mearga la scoala cu bicicleta.

Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului (DGASPC) sector 1 a implementat mai multe proiecte cu bani europeni: „Noi vrem sa fim o familie”, „Centru pentru reinsertie profesionala”, „Unitate interdisciplinara pentru reminiscente” si alte proiecte derulate in perioada 2001-2008, in valoare de 1 300 000 de euro.

Primaria sectorului 2 a incercat si ea sa onoreze cateva din promisiunile electorale, solicitand finantare pentru zona Creanga in cadrul „Programului Operational Regional, Axa prioritara 1 – Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere”. „S-a pornit de la nevoile specifice acestei zone: lipsa spatiilor recreative, depozitarea necontrolata a deseurilor, lipsa sigurantei cetatenilor”, explica cei de la primarie. Alte doua proiecte mari, aflate in etapa de evaluare, vizeaza imbunatatirea conditiilor de trai in zona Baicului si Steaua Rosie-Petricani-Plumbuita.

In domeniul sigurantei cetatenilor, in cadrul „Programului Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative 2007 – 2013”, a fost semnat contractul si este in curs de realizare proiectul „Implementarea sistemului de management integrat al proceselor, riscurilor si al cerintelor de calitate, mediu, sanatate si securitate operationala si securitatea informatiei in cadrul Politiei Comunitare sector 2”, cu o valoare totala de 480.128 lei (fara TVA). „Prin acest proiect, politistii locali ai sectorului 2 vor fi instruiti de specialisti pentru: cresterea coordonarii fluxurilor de informatii prin inlocuirea procedurilor greoaie cu altele de actualitate si adaptate problematicii actuale, transparenta activitatii (…)”, se subliniaza in raspunsul de la primarie.

In domeniul mediului, Primaria Sectorului 2 a depus un proiect in cadrul Axei prioritare 4 pentru „Cresterea eficientei energetice si a securitatii furnizarii, in contextul combaterii schimbarilor climaterice”. Pe langa primarie, vor mai beneficia de energie alternativa Gradinita nr. 277 si 5 centre sociale apartinand DGASPC sector 2: Luminita, Ciresarii, Speranta, Casa din Vis, Centrul de Ingrijire si Asistenta nr. 2.

Unul din proiectele importante pentru care urmeaza sa se semneze contractul de finantare la MDRT este cel pentru infiintarea unui centru de servicii de asistenta sociala pentru persoane varstnice. Valoarea totala a investitiei pentru acest proiect este de 3.499.859,69 lei – proiect finantat prin „Programul Operational Regional 2007-2013” (POR) Axa prioritara 3 – „Imbunatatirea Infrastructurii Sociale”.

La capitolul realizari, primaria mentioneaza faptul ca, anul trecut, a dat in folosinta un proiect important realizat impreuna cu Primaria Orasului Voluntari – pasajul suprateran Pipera – Tunari, in valoare totala de investitie de 11.442.890 euro, din care Fonduri Europene – 7.269.668 euro, pasaj ce fluidizeaza traficul rutier in zona de nord a sectorului 2.

La nivelul sectorului 6 au fost depuse pana in prezent un numǎr de 20 de proiecte in vederea obtinerii de finantari nerambursabile. In prezent sunt in derulare doua proiecte finantate prin Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative si un proiect finantat prin Programul Sectorial Comenius.

In etapa de precontractare sunt aprobate doua proiecte pe Programul de inlocuire sau de completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eolianã ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, un proiect pe Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane si un proiect pe Programul Operational Regional. „Din pacate, durata procesului de evaluare a proiectelor este foarte mare, in unele situatii se ajunge pana la un an de la data depunerii, perioada ce ingreuneaza punerea in aplicare a strategiilor de dezvoltare la nivelul primariilor”, precizeaza reprezentantii Primariei sectorului 6. Mai mult, „Trebuie sa mentionam ca tipurile de proiecte pentru care poate aplica administratia publica locala nu acopera in totalitate nevoile cetatenilor, ele fiind conditionate de o serie de activitati eligibile”, se spune in documentele de la Primaria Sectorului 6.

Primaria sectorului 3 nu a raspuns nici uneia dintre solicitarile trimise in legatura cu fondurile europene sau functionarii instruiti pentru accesarea banilor europeni si nici nu a dorit sa desemneze o persoana pentru un interviu.

La sectorul 4 raspunsul va veni in 30 de zile de la data solicitarii, motivul fiind „complexitatea datelor solicitate”.

Nici sectorul 5, unul dintre sectoarele cu cele mai multe probleme sociale sau privind locurile de parcare, curatenia si infrastructura, nu a dat vreun raspuns la solicitarile repetate pe tema proiectelor elaborate pentru accesarea banilor europeni. Raspunsul telefonic privind instruirea personalului primariei pe aceasta tema – doar 3 functionari in decurs de 3 ani de la Departamentul Economic au participat la trainiguri de orice fel, cand s-a modificat legea achizitiilor publice – e relevant pentru preocuparea primariei pentru banii de la UE.

Fonduri ce asteaptǎ accesǎri

Primarii care vor cu adevǎrat sǎ rezolve problemele comunitǎtii ar putea gǎsi cateva idei de finantare pe site-ul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului. Sau ar putea sa-i roage pe functionarii instruiti regeste sa o faca.
In cadrul Programului Operational Regional (POR) 2007-2013, Axa prioritara 1, program finantat prin unul din fondurile structurale ale Uniunii Europene, exista mai multe subdomenii ce ar interesa un primar gospodar. Pentru regiunea Bucuresti-Ilfov s-au alocat aproape 100 de milioane de euro.

Alocarea financiara orientativa pentru axa 2 „Imbunǎtǎtirea infrastructurii regionale si locale de transport”, domeniu de interventie 2.1 – ” Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strǎzi urbane – inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura” este de 876.711.006 Euro, din care 758.355.021 Euro din FEDR si 118.355.985 Euro co-finantare (din surse publice) nationala. Pentru zona Bucuresti-Ilfov sunt alocate 77, 68 milioane de euro.

In contextul situatiei dificile din sǎnǎtate, in cadrul axei prioritare 3, primǎriile bucurestene s-ar putea incadra si la „Reabilitarea / modernizara / echiparea infrastructurii serviciilor de sǎnǎtate”. “Programul Operational Regional sprijina implementarea strategiei nationale in domeniul sanatatii, pentru eficientizarea serviciilor de sanatate, prin reabilitarea si dotarea infrastructurii spitalicesti, precum si prin reabilitarea si echiparea ambulatoriilor.

Alocarea financiara pentru axa 3 „Imbunǎtǎtirea infrastructurii sociale” este de 657,53 milioane Euro, din care 558,90 milioane Euro din FEDR si restul co-finantare nationala. Pentru Bucuresti se aloca 15,38 milioane de euro. Axa prioritara 5 se ocupa de dezvoltarea durabila si promovarea turismului, iar un domeniu major de interventie il reprezinta „Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, crearea si modernizarea infrastructurilor conexe”. Pentru regiunea Bucuresti Ilfov pot fi accesate peste 20 de milioane de euro.

Restructurǎri si comasǎri in randul functionarilor din primǎrii „antrenati” pentru accesare de fonduri

Toate aceste idei ar putea rǎmane doar niste resurse interesante pe site-urile ministerelor pentru cǎ, in iuresul disponibilizǎrilor, multe primǎrii de sector au dat afarǎ din oamenii pentru instruirea cǎrora, anterior, au cheltuit bani.

La PMB, posturile alocate pentru activitatile de implementare a proiectului “Reabilitarea Statiei de Epurare a Apelor Uzate Bucuresti faza 1”, pentru care sunt aprobate fonduri in valoare de peste 70 de milioane de euro, au scazut de la 25 la 15. Posturile alocate pentru activitatile de identificare si accesare de finantari externe rambursabile si nerambursabile s-au redus de la 40 la 18.
La sectorul 2, in schimb, a fost suplimentat numarul angajatilor specializati in acest domeniu, de la 5 la 10.

In sectorul 6, primǎria a decis sǎ comaseze serviciul care se ocupǎ de proiectele finantate din fonduri nerambursabile cu serviciul de credite rambursabile. „In prezent sunt 7 functionari ce au atributii in acest sens. Urmare a restructurarii (…) serviciul nou infiintat va avea un numar de 9 functionari. Noile atributii vor viza atragerea si implementarea de proiecte din finantari nerambursabile si implementarea proiectelor finantate prin credite”, explica cei din cadrul primariei.

In concluzie, saga fondurilor europene continuǎ. Primariile din Bucuresti storc cu picatura bani europeni, speriate de procedurile greoaie si de termenele lungi. Desi au instruit functionari tocmai pentru a depasi aceste spaime. Functionari care, pe timp de criza, cand e mare nevoie de banii UE, sunt dati afarǎ. Locuitorii capitalei raman in afara acestui cerc cu speranta ca, vreodata, Bucurestiul va intra in randul capitalelor europene. Pe banii Europei.

Autor: Ionela Gavriliu

Ancheta realizata in cadrul proiectului Transparenta fondurilor europene in Romania 2010, derulat de ActiveWatch-Agentia de Monitorizare a Presei si finantat de Uniunea Europeana prin programul Facilitatea de Tranzitie 2007/19343.01.11 – Consolidarea sprijinului societatii civile in lupta impotriva coruptiei.

Continutul acestui material nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Uniunii Europene.

Adresa de sesizari: cfcu.phare@mfinante.ro

[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2019 . Designed by: Livedesign