Bulevardul Mărăşeşti – arc peste timp

Printre numeroasele străzi afectate de demolările anilor ’80 se numără şi bulevardul Mărăşeşti. Aflat în apropierea Pieţei Unirii, a scăpat întreg în cea mai mare parte, cu excepţia unei porţiuni de la capătul estic, aflată în vecinătatea Căii Văcăreşti. Traseul poate fi urmărit pe o hartă din anul 1973:

După cum se vede, bulevardul începe din Piaţa Libertăţii, aflată la intrarea în parcul cu acelaşi nume (astăzi parcul Carol):

În mijlocul rondului există o fântână arteziană, în stânga se vede Casa Poporului, iar în dreapta – blocul de pe strada Gramont, cel mai înalt edificiu din zonă.

Către est, o altă imagine descrie configuraţia pieţei:

Între imobilele vechi, seculare, a răsărit unul nou, viu colorat, încă nefinalizat, ce pare a fi un sediu de birouri. El se află exact pe locul fostei grădini de vară a cinematografului Modern.

Pe partea stângă către magistrala Nord-Sud, bulevardul arată în felul următor:

După cum se poate observa, nu avem de-a face cu un bulevard adevărat, ci cu o stradă obişnuită, relativ îngustă, cu şină de tramvai, care se aglomerează cu mare uşurinţă. Prima intersecţie, pe stânga, este cu strada caporal Gh. Preoţescu:

Următoarea stradă se numeşte Olimpului şi are pe colţ un bloc cu 3 etaje:

Iar pe partea dreaptă, aceeaşi stradă prezintă tot un bloc cu 3 etaje, acoperit de iederă:

O altă intersecţie, tot pe dreapta, este cu strada Ion Cucuzel (un pustnic bulgar care a trăit în secolul al XII-lea, canonizat). Blocul cu 4 etaje, de pe colţ, mai păstrează încă obloane de lemn la unele ferestre:

Revenind pe stânga, remarcăm o altă intersecţie, respectiv cu strada Petru Cercel (domn al Ţării Româneşti între 1583-1585). Strada merge către Piaţa Concordiei, iar pe colţ se găseşte o spălătorie auto:

Ca o curiozitate, voi semnala prezenţa unui imobil vechi, dincolo de calea Şerban Vodă, pe stânga, chiar la colţul cu bd. Dimitrie Cantemir. Asemenea situaţii se întâlneau rar, ca o clădire interbelică să fie tolerată în faţa unor blocuri noi de pe bulevard. În cazul de faţă, ea a fost integrată într-un părculeţ:

Cu puţin înainte de intersecţia cu magistrala, avem o imagine color veche de circa 50 de ani, realizată la scurt timp după inaugurarea bulevardului Cantemir (1960):

Clădirea galbenă din spatele autoturismului Wartburg e fostul restaurant Budapesta, acum desfiinţat şi transformat în sediu pentru firmele de electrocasnice (Domo şi Flamingo).

Prietenul nostru Raiden, în albumul său de pe Flickr, a postat această poză de la înălţime, care priveşte către intersecţia bulevardelor Mărăşeşti şi Cantemir:

Pe bd. Mărăşeşti au circulat odată autobuze: cele ale liniei inelare 33 (ulterior 133), pe toată lungimea, iar ale liniilor 34 şi 38, doar pe un segment al lui. Cu aproximaţie în 1988 pe traseul său au fost introduse şine de tramvai, odată cu desfiinţarea străzii Avram Goldfaden şi crearea noului bulevard Octavian Goga, ce trece pe sub pasaj.

Dincolo de Magistrala Nord-Sud găsim clădirea unui centru medical, precum şi silueta impunătoare a hotelului Dalin:

Pe partea stângă, la nr. 125, există un bloculeţ stil art-deco cu 2 etaje, sediul firmei Ma Donna Design, specializată în producţia de încălţăminte şi alte articole din piele (aici a funcţionat mai demult o fabrică de biscuiţi):

Chiar înaintea podului peste Dâmboviţa exista o unitate de pompieri, pe locul căreia s-a ridicat un bloc asemănător celor din Centrul Civic.Iar pe dreapta, văzut dinspre Splai, bulevardul arată astfel (în dreapta imaginii este începutul străzii Bucur):

Dincolo de splai se află acea porţiune a străzii ce a avut de suferit de pe urma demolărilor din cursul anului 1985. În prezent, pe ambele laturi există construcţii noi, de-o parte şi de alta a Pasajului Mărăşeşti, care începe în acest loc: pe stânga – Biblioteca Naţională, iar pe dreapta – Palatul Camerei de Comerţ şi Industrie:

Pe locul acestui palat se ridica, odinioară, un front de vile cu etaj de o frumuseţe rară (acuarelă de Gh. Leahu din toamna lui 1984):

Cele 5 imobile ajungeau până la intersecţia cu strada Hameiului. Iată cum arăta clădirea cu 2 etaje de pe colţ, aflată la nr. 110:

Fotografia provine din cartea lui Dinu Giurescu, intitulată „Distrugerea trecutului României”.

La  capătul dinspre Calea Văcăreşti exista o piaţă mare. Din acest loc avem o imagine realizată de către Dan Vartanian (1978):

În plan îndepărtat se vede silueta bisericii Dobroteasa, iar în stânga era începutul străzii Florilor. Din partea opusă, Piaţa Mărăşeşti se prezenta astfel (foto Cristian Popescu, 13 iun. 1985):

Vila cu 2 etaje se găsea la nr. 147, iar în spatele ei era o piaţă agricolă cu tarabe, delimitată printr-un gard din prefabricate de staţia tramvaielor care circulau pe Calea Văcăreşti.

Cam aceasta ar fi istoria bulevardului nostru, plus o mulţime de alte amănunte pe care nu le cunosc sau care nu-şi au locul aici. O poartă grea, dinspre trecut, ni s-a închis brutal, lăsând un gol imens în sufletul acelora ce cunoşteau aceste locuri din vremuri de demult, acele vremuri fericite ale tinereţii lor.