Bucurestii Vechi si Noi

Prin Berceni pe bulevardul Brancoveanu

10 ianuarie 2011 Andrei Popescu Idei Urbane

Dupa cum stiti, in Bucuresti sunt refacute si cateva bulevarde vechi, deja finalizatele Stefan cel Mare sau Calea Mosilor(partea noua), sau altele noi create, cum va fi bulevardul Uranus. In acest articol vom purta o discutie despre infrastructura si in ce mod se lucreaza si reface aceasta. Una din arterele care va avea o mare importanta in viitor va fi bulevardul Constantin Brancoveanu din cartierul Berceni. Aceasta va fi una dintre intrarile in oras de pe viitoarea autostrada spre Giurgiu si refacerea bulevardului aproape este finalizata, deocamdata doar pe un tronson.
Primaria a supralargit bulevardul Constantin Brancoveanu pe tronsonul str.Nitu Vasile – str. Luica lucrarile fiind in proportie de 95% finalizate. Conform Planului urbanistic general al Bucuresti (PUG-Bucuresti) sunt prevazute lucrari de imbunatatire a circulatiei in aceasta zona. Pe langa bulevardul Brancoveanu, viitoarea intrarea in oras de pe autostrada spre Giurgiu, vor fi refacute si alte artere, str. Luica, str. Nitu Vasile si chiar intersectia cu Oltenitei va suferi modificari majore.

Pe extrasul din PUG Bucuresti pe care il gasiti pe pmb.ro, am marcat cu rosu traseul bulevardului Brancoveanu. Se observa toate modificarile propuse prin PUG: supralargire Brancoveanu, supralargire str. Nitu Vasile, pasarela supraterana la intersectia cu Turnu Magurele- Luica si continuarea cu viitoarea autostrada, intersectia cu Oltenitei si viitoarea inchidere a inelului de circulatie al orasului, supralargire Turnu Magurele-Luica. Cam acestea sunt propunerile, la scara macro, primariei pentru dezvoltarea generala a zonei.
Am ales ca zona de studiu, si in final de remodelare, un tronson din aceasta artera finalizata.

O imagine din satelit cu intregul tronson analizat. Imaginea din satelit prezinta situatia din timpul lucrarilor de supralargire.

Pe planul cadastral am adaugat toate lucrarile de largire a arterei si chiar si spatiile verzi si de parcare create. Imaginea de ansamblu este rezultatul doar a largirii carosabilului, spatiile care se formeaza sunt refacute cu locuri de parcare si spatii verzi fara a avea nici o gandire.  Se observa ca nu a existat nici un proiect pentru intreaga zona. Chiar daca strada principala a fost largita se vor observa in timp greselile de proiectare, sau mai bine zis, lipsa oricarui proiect. Intersectiile cu strazile secundare, cele care deservesc toate zonele de locuit adiacente bulevardului, nu sunt rezolvate in nici un fel. Spatiile de parcare sunt amplasate in locurile care au ramas libere fara a fi integrate in reteaua de circulatie, pentru a nu se crea ambuteiaje.
Cateva imagini din zona refacuta de administratie:

Singura concluzie pe care o pot trage este ca si la implementarea unor solutii de rezolvare a problemelor orasului, modul in care se intervine este in bataie de joc, fara o gandire strategica si probabil doar cu scopul de a mentine aceste probleme pentru ca ele au nevoie de modificari constante si deci de lucrari constante de imbunatatire. Aceste mod de a lucra nu are ca scop rezolvare problemelor dintr-o anumita zona ci doar „coafarea” pe termen scurt.
Dupa aceasta succinta analiza trecem la modul in care vad eu rezolvarea unei astfel de supralargiri sau mai degraba un fel de a privi reabilitarea unui bulevard. Solutiile simpliste doar cu extinderea carosabilului nu isi au locul intr-un oras ce vrea sa se dezvolte modern. In toate orasele din lume veti observa ca se incearca gasirea unor solutii care sa redea orasul celor care locuiesc in el. Se incearca peste tot mutarea circulatiilor in subteran, si nu vorbesc doar de transport in comun. Exista orase care isi muta toata infrastructura majora de circulatie in subteran (autostrazi urbane in subteran, circulatii feroviare in subteran etc.) astfel incat la suprafata sa se castige spatiul pentru oameni. Din pacate noi abia suntem in stadiul de a face autostrazi suspendate (vezi pasajul Basarab si ideile utopice ale primarului general) si va mai trece ceva timp pana sa realizam ca trebuiesc si acelea mutate.

Propunerea mea are ca idee principala solutia unui pasaj subteran pe acest tronson. Astfel circulatia principala este deviata prin subteran, intregul trafic de pe viitoarea autostrada trecand prin acest pasaj. La sol va ramane circulatia pentru rezidenti precum si circulatia mijloacelor de transport in comun, o linie de autobuz. In spatiul eliberat va fi realizata o „padure”, o suita de spatii verzi traversate prin mijloc de banda pentru biciclisti. Zona compacta centrala va fi plantata cu arbori masivi, astfel incat sa simuleze o padure. Initial nu vor fi trasate aleei pentru ca oamenii sa stabileasca ei traseele, prin circulatia libera, in mod natural. Dupa cateva luni vor fi formate trasee naturale in aceste zone inverzite, acestea fiind apoi amenajate.
Spatiile de parcare sunt ingropate cu 1,50m si deasupra lor se va realiza o acoperire cu spatiu plantat. Scopul acestor locuri de parcare este de a rezolva doua functiuni, una de garare a autovehiculelor rezidentilor si cealalta, la suprafata, de spatiu verde pe care se pot dezvolta diferite activitati de recreere. Accesul in zona locurilor de parcare se face prin pasarele si scari ce conduc la acest nivel inferior.
Pentru o intelegere mai buna a solutiei am realizat si doua profile transversale, prin locurile marcate si pe plan. Profilul transversal este o sectiune perpendiculara pe axul drumului, astfel incat sa se vada caracteristicile arterei. Pe aceste doua profile se remarca modul de amplasare a locurilor de parcare.

Pentru final am pastrat cateva imagini aeriene cu propunerea, elementele fiind prezentate la nivel de macheta.

Cateva imagini cu locurile de parcare detaliate, pentru o intelegere a modului de amplasare:

Articol publicat pe blogul Idei Urbane
[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2019 . Designed by: Livedesign