Bucurestii Vechi si Noi

Un muzeu bucureştean dispărut: “Eterona”

02 ianuarie 2011 Adrian Majuru Mituri Urbane

Muzeul “Eterona” a fost organizat în cadrul Academiei de Cosmogonie Ştiinţifică, sub auspiciile morale ale Societăţii Ştiinţifice de Radio-Academie. Actul de fundaţie a fost autentificat de Tribunalul de Ilfov Secţia de Notariat la nr.10408 din 1926. Din acest moment a început organizarea muzeului în clădirea fondatorului său, căpitan Ştefan Christescu, din str.Romană nr.156, Bucureşti.

          Muzeul a cuprins 25 de secţiuni care aveau următoarele teme expoziţionale:

Secţia I: Organizarea Celulară şi Solenoidă a Lumilor cu variate planşe care prezintă şi explică Macrocosmosul Simplex, Duplex şi Triplex; Universul neatomic; Spaţiul Primordial Cosmogen; volumul Universului, al Stelei noastre solare, a atmosferei Pămîntului, a materiei scoarţei Pămîntului; nebuloasele Universului de Ultra-Eteri, nebuloasele stelelor de Eteri, nebuloasele Planetelor de Atomi; Spaţiul Primordial conţinînd Pulberea de Eteroni Cosmogeni.

Secţia a II-a: Manifestarea Presei străine şi române în favoarea sistemului: Organizarea Celulară şi Solenoidă a Lumilor.

 

Secţia a III-a: Ştiinţa Română la Expoziţia de Fizică şi de T.F.F. din Paris.

 

Secţia a IV-a: Creaţiunea şi Mecanismul auto-motor – intracelulară – al celor trei sisteme de lumi Macrocosme: Simplex, Duplex, Triplex.

Secţia a V-a: Manifestarea savanţilor şi oamenilor iluştri, din ţară şi străinătate în favoarea teoriilor din noul sistem de cosmogonie ştiinţifică: organizarea celulară şi solenoidă a lumilor.

Secţia a VI-a: Succesele Propagandei în cele cinci continente ale acestui nou studiu de Cosmogonie Ştiinţifică.

Secţia a VII-a: Aportul ştiinţific şi filologic general al noului sistem căpitan Ştefan Christescu, în raport cu sistemul clasic: Kepler-Newton-Laplace şi cu sistemul modern: Lorentz-Einstein-Minkowski.

Secţia a VIII-a: Exploraţiuni în apele Cerului cu cosmonava “Eterona”, reprezentînd începutul unor scenarii necesare unui film în 30 de episoade, fiecare independent unul de altul, sub titlul general: “Deslegarea Misterelor Creaţiunii”.

Secţia a IX-a: Aportul Ştiinţiific în Chimie.

Secţia a X-a: Aportul Ştiinţific în fizică.

Secţia a XI-a: Aportul Ştiinţific în Domeniul Social-Religios. Interpretarea ştiinţifică a celor şase zile ale Creaţiunii din Biblie.

Secţia a XII-a: Evidenţierea anomaliilor Teoriilor moderne şi prefacerea Fizicii şi Chimiei actuale.

Secţia a XIII-a: Aportul Ştiinţific în biologie. Demonstrarea fenomenului de bipartiţie, baza reproducerii animale şi umane.

Secţia a XIV-a: succesele Fizicii Universale.

Secţia a XV-a: Aportul Ştiinţific de învăţare a geometriei.

Secţia a XVI-a: Aportul Ştiinţific general de învăţare a fizicii.

Secţia a XVII-a: Aportul Ştiinţific de ordin general astronomic.

Secţia a XVIII-a: Aportul Ştiinţific de ordin psihologic.

Secţia a XIX-a: Aportul Ştiinţific de ordin metafizic. Crearea unei noi ştiinţe: “Meta-viaţa” prin “stabilirea unui Ciclu Universal al Conştiinţei”.

Secţia XX: Arhivele muzeului “Eterona”.

Secţia a XXI-a: Geometria Eteronică cu trei dimensiuni şi demonstrarea axiomelor lui Euclid.

Secţia a XXII-a: Meconica(sic) în Ştiinţa Eteronică.

Scţia a XXIII-a: Fizica universală: Eteronica bazată pe noi principii izvorîte din tripla evoluţie solenoidă a atomilor.

Secţia a XXIV-a: Chimia Ultra-Atomică în Eteronica.

Scţia a XXV-a: Ştiinţa universală a energiei cuprinzînd domeniile tuturor ştiinţelor.

          Muzeul “Eterona”, pe lîngă o secţie destinată arhivelor, mai deţinea o bibliotecă cu sală de lectură, laboratoare, săli pentru studii şi conferinţe. “Acest muzeu – spunea ctitorul său – este izvorît din necesitatea de a exprima formaţiunea Universului şi manifestarea fenomenelor din natură, în mod reprezentativ, prin graficuri, pentru a reda aceste chestiuni pe înţelesul tuturor. (…) La aceste motive “s-a adăugat în ultimii 17 ani (1911-1928), pericolul ce ameninţa sistemul ştiinţific şi filozific clasic, şi prin urmare şi sistemul Eteronicei, în curs de publicare.”

Muzeul a cuprins în comitetul onorific numeroase personalităţi din străinătate precum: Daniel Berthelot (Profesor la Universiattea din Paris); Eduard Belin (Preşedinte al Uniunii Radiofonice din Franţa); General Berthelot (guvernator al oraşului Strassburg) etc. Dintre personalităţile româneşti cuprinse în comitetul onorific amintim selectiv: Stelian Popescu (ministru, Directorul ziarului Universul); Vice-amiral V.Urseanu; General C.Coandă sau deputatul Traian Moşoiu. Din comitetul de conducere al Muzeului şi al Academiei de Cosmogonie Ştiinţifică “Eterona” făceau parte printre alţii şi Dr.D Gerota (Profesor la Facultatea de Medicină); Grigore A.Filiti (inginer al Şcoalei superioare de Mine din Paris); Profesor C.Arghirescu (Vice-Raportor al Academiei de Comerţ şi milţi alţii.

          Căpitan Ştefan Christescu, ctitorul muzeului “Eterona” s-a născut la Bucureşti în 1864. În 1885 devine sublocotenent de Artilerie şi inginer-arhitect de construcţii navale. A fost elev al Şcolii de Geniu Maritim din Paris; a fost şef al Marinei Comerciale Române. În 1894 “a demisionat din armată pentru a conduce şantierul naval din Turnu Severin. În domeniul politic a ocupat un loc însemnat în fostul Partid Conservator Democrat ca şef al culoarei de Alb, înfiinţată de Dsa., şi apoi a culoarei de Roşu între 1907-1911.

          În actul de fundaţie a muzeului “Eterona”, Ştefan Chritescu la art.V aminteşte: “Cît voi trăi eu (…), întreaga direcţie şi administraţie a acestrei Fundaţii, precum şi regulamentarea ei, se va face numai de către mine”. La art.VI se prevedea: “După încetarea mea din viaţă, soţia mea Jana căpitan Ştefan Christescu, născută Charobert va avea dreptul să locuiască în imobilul Fundaţiunii” şi se va ocupa de administrarea şi conducerea Fundaţiei “în unire cu consiliul de Administraţie format din trei membri alături de fratele meu căpitan Ovidiu Christescu.

          În cazul extrem, după decesul soţiei sale, la art.VIII se menţionează: “în cazul cînd Ministerul Instrucţiunii Publice nu va voi să facă din această Fundaţie o Instituţie de cultură publică, (…)Fundaţia şi Muzeul “va trece în aceste condiţiuni asupra Societăţii-Radio-academie, iar în cazul de dizolvare al ei, asupra Asociaţiunii Ştiinţifice a studenţilor universitari în Medicină”.

Muzeul “Eterona” a fost inaugurat oficial 15 noiembrie 1928. Toate informaţiile selectiv prezentate, au fost preluate din publicaţia Ştiinţa şi Biblia la Muzeul Eterona. Programul Explicativ al Creaţiei Lumilor, publicată în Bucureşti de Imprimeria Cartea Medicală, în noiembrie 1928. În zadar am căutat acest muzeu în ghidurile Bucureştilor începind din anii’20 până către 1950. Acest muzeu nu apare. Cum nu apar nici alte muzee mai vechi precum acela al doctorului Nicolae Minovici, devenit proprietate publică(a Primăriei) din 1936! Aşadar, în acest moment, nu cunoaştem exact cît a rezistat în timp acet muzeu cunoaştem doar locaţia sa, perioada de  amenajare(1926-1928) şi data deschiderii lui oficiale.

[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2020 . Designed by: Livedesign