Bucurestii Vechi si Noi

August Schmiedigen

16 februarie 2011 Bucurestii Vechi Si Noi Bucurestii in istorie
In martie 2010 prezentam o casa facuta de August Schmiedigen si spuneam ca nu prea stim mai nimic despre cel ce e cunoscut ca arhitect. Omul era insa, inainte de toate, un antreprenor. Dovezi ale activitatii comerciale ale lui Schmiedigen urmeaza in ceea ce am gasit in cursul anului trecut in arhive.

Am aflat dintr-o stampila ca August Schmiedigen era pietrar, cu sediul in Calea Grivitei 179.

In 1890 exista o societate a lucratorilor pietrari, cu sediul in Schitu Magureanu 11. Iata, mai jos, stampila acestei societati a pietrarilor.

Stampila lui Schmiediegen era aplicata peste o plansa ce ilustra proprietatea sa din strada Luterana nr. 22. Probabil ca aici isi avea locuinta. Intr-o lista cu arhitectii cu drept de semnatura din 1925 Schmiedigen avea adresa in Strada Berzei prelungita nr 6. Dar iata cererea si planul proprietatii sale din strada Luterana, asa cum era ea in 1901:

Dar l-am mai gasit pe Schmiedigen si in 1884 si in 1889, cu adresa indicata pe stampila din 1901 – Calea Grivitei. Omul avea o vasta proprietate intre Gara de Nord si cladirea Politehnicii de pe strada Polizu.

Omul isi mai facea cate un corp de cladire aici. Pe planul din 1911 il regasim aici pe Schmiedigen ca fiind proprietar peste o Fabrica de oglinzi si mobila de fer. Locul a fost demult transformat, peste acest teren fiind azi breteaua de trecere dinspre Ministerul Transporturilor catre Calea Grivitei, acolo unde e si o mica benzinarie (orientativ).

Ramane de vazut cum se poate ca August Schmiedigen, care a lucrat planurile expozitiei mondiale din Haiti 1949-1950 ( http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,853948,00.html ) si care ar fi avut atunci 66 de ani, ar fi putut sa fie unul si acelasi cu cel care era semnatar de cereri, ca proprietar, in 1884. Semnaturile culese de mine despre Schmiedigen sunt cam aceleasi deci arhitectul din 1914 si pietrarul din 1901 sau 1884 sunt una si aceeasi persoana. Nu ramane decat sa presupunem ca in cazul Haiti e vorba despre un fiu al acestuia caci dl. Profesor Derer ( http://www.tc.ro/arhiva/208-28.02.2003/?cat=cultural ) il leaga pe Schmiedigen de Octav Doicescu in lucrarea pavilonului romanesc de la expozitie din 1939 de la New York in timp ce Schmiedigen de Haiti era si el legat de aceasta expozitie – prin urmare e de presupus ca e vorba, din nou, de una si aceeasi persoana dar care nu putea fi cea de care vorbesc eu aici ….
DE ADRIAN CRACIUNESCU
[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2017 . Designed by: Livedesign