Bucurestii Vechi si Noi

– File de monografie

09 septembrie 2011 Revista Conta Revista Conta

Iolanda Ana Lupescu: Borca – File de monografie

Editura „Cetatea Doamnei” (director,

Viorel Nicolau) îşi face un titlu de onoare

publicînd în seria „Monografii” o masivă

lucrare documentară a bibliotecarei Iolanda

Ana Lupescu despre comuna Borca.

Structurată în patru părţi şi 14 capitole, cartea

cuprinde în cele peste 250 de pagini ale sale un

bogat sumar de informaţii despre cea mai

importantă localitate de pe Valea Bistriţei şi de

numele căreia se leagă biografiile unor

importante personalităţi ştiinţifice, culturale şi

politice ale ţării. Iolanda Lupescu a scris o

primă variantă a cărţii în anul 1998 – aflăm din prefaţa volumului

semnată de poetul Radu Florescu, fiu al satului Borca – şi pregătită pentru

tipar, dar apariţia ei a fost amînată, fiind completată cu noi date la zi. De

altfel, ceea ce impresionează în primul rînd cititorul sînt bogăţia

informaţiilor din carte, acurateţea limbii şi stilul concis, aproape

jurnalistic în care este scrisă.

Dacă în prima parte a cărţii descrie cadrul natural şi istoric în care

s-a dezvoltat această aşezare de munteni, în cea de-a doua (şi cea mai

consistentă) aflăm despre structura populaţiei şi activităţile economice

care au susţinut de-a lungul anilor civilizaţia acestor locuri istorice.

Meşteşugarii din Borca se ocupau cu rotăritul, dulgheria, tîmplăria,

fierăritul, dogăritul, drăniţăritul, cizmăria, cărămidăria, dar din cele mai

vechi timpuri – cu creşterea animalelor, vînătoarea, plutăritul. Din

capitolul dedicat ultimei profesii (care a rămas doar în istorie), plutăritul,

aflăm că ultima plută care a circulat pe Bistriţa a fost cea din toamna

anului 1970, care a circulat pînă la lacul de acumulare (deşi plutăritul a

fost sistat oficial în 1959). Aflăm, de asemenea, din carte că prin Sabasa

circula la începutul veacului trecut un funicular (spre Găineştii Sucevei)

şi o cale ferată îngustă pentru transportul lemnului din bazinul de

exploatare Borca – Sabasa (25 km), iar căile rutiere din zonă au început

să se dezvolte abia după ce au încetat transporturile pe apă.

Partea a treia a cărţii, şi cea mai interesantă, este cea legată de

viaţa spirituală a zonei. Aici, autoarea descrie tradiţiile locale, datinile şi

obiceiurile tradiţionale ale zonei folclorice, una din cele mai bogate din

judeţ. Sînt amintite în carte formaţiile artistice care au evoluat în trecut şi

în contemporaneitate, sînt consemnate şi evenimentele culturale care au

avut şi au loc la Borca în prezent. Capitole separate sînt dedicate

instituţiilor de învăţămînt, celor de cult şi oamenilor de seamă ai

comunei. Este impresionantă lista oamenilor de seamă născuţi la Borca:

poeţii Aurel Dumitraşcu şi Radu Florescu, cercetătorii Maria Luiza

Bondar şi Magdalena Cîrjă, universitarii Emil Sofron şi Dan Dumitriu,

farmaciştii Dumitru Lupuleasa şi Dumitru Nastasă ş.a.

Deşi intitulată modest „File de monografie”, lucrarea Iolandei

Lupescu este una din cele mai complete monografii de comună apărute,

în aceşti ani, în Neamţ. (Nicolae Sava)

[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2019 . Designed by: Livedesign