Introducerea sistemului de coplată pentru servicile medicale este o cerinţă a FMI, pe care guvernul încă din 2009 s-a angajat să o pună în aplicare. Probabil aceasta este explicaţia pentru faptul că legea este făcută „pe genunchi”, interesul autorităţilor fiind să mai bifeze o căsuţă din lista de îndatoriri, nu să ajute efectiv sistemul public de sănătate.
Iniţial s-a vorbit despre perceperea unei taxe fixe pentru consultaţii şi alte servicii medicale, dar între timp proiectul a fost modificat, iar acum este luat în calcul un procent. Nu se ştie exact care este cuantumul şi care vor fi sumele, legea adoptată nu are încă norme de aplicare.
Un singur lucru este clar: ceva-ceva se va plati. Sunt scutiţi de la coplată tinerii de sub 18 ani şi cei aflaţi la facultate de până la 26 de ani, persoanele fără venituri şi persoanele cu venituri mai mici de 740 de lei pe lună. În total, puţin peste opt milioane de persoane vor fi scutite. Numărul persoanelor care vor plăti se ridică la peste 10 milioane. Mult peste numărul celor plătesc lunar asigurarea de sănătate, de circa 6,7 milioane. Şi care vor plăti suplimentar şi noile sume.
De aici încolo lucrurile se complică. Suma pe care o persoană o va plăti pentru o perioadă de un an nu poate depăşi 600 de lei (cel puţin aşa se preciza iniţial, acum este vorba de „a 12-a parte din veniturile anuale, adică 8,3%). Valoarea sumelor achitate va fi evidenţiată printr-un „tichet moderator”, iar la atingere limitei maxime respectiva persoană încetează să mai plătească suplimentar.
De unde se ia tichetul nu se ştie, la fel cum nu se ştie nici la venituri anuale se vor raporta plătitorii (în mod normal, la cele din anul precedent, dar nu se specifică în lege, aşa cum nu se arată nici modalitatea de a demonstra veniturile – iarăşi, în mod normal, prin fişa fiscală de la ANAF, dar fişa nu ajunge la plătitor decât în a doua parte a anului).
Mai mult, persoanele care plătesc şi o asigurare de sănătate privată sunt scutite de coplată. Dar nu se spune cum vor fi echivalate sumele, adică cum vor proceda medicii şi spitalele pentru a recupera banii de la companiile de asigurare. Nu se ştie nici dacă se mai aplică sau nu limita maximă şi cum va fi evidenţiată. Dar, în fine, persoanele care îşi permit să plătească asigurarea privată de sănătate (nedeductibilă de la impozitul pe venit) probabil că nu se vor duce prea des la spitalele publice.
Ambiguitatea continuă cu sumele ce vor trebui plătite. Dacă va fi vorba de un procent,valorile vor foarte diferite între tipurile de consultaţii. O vizită la un medic internist, care doar ascultă şi „pipăie” pacientul (şi, eventual, îl trimite la analize), este mult mai ieftină decât una o un oftalmolog, care trebuie să folosească aparatură sofisticată şi scumpă. Nu mai vorbim de stomatologi. Diferenţele, până acum, erau cunoscute doar de către casa de asigurări, dar dacă se va plăti procentual vor vedea şi pacienţii diferenţele majore.
La fel şi în cazul spitalizării, unde suma prevăzută iniţial era de 100 de lei. Dacă va fi un procent sumele vor fi diferite masiv între spitale.
Doctorul Sorin Paveliu aduce în discuţie, în comentariul de pe contributors.ro, şi diferenţa dintre „coplată” şi „contribuţie individuală”. Termenul este important, deoarece este vorba de sumele pe care pacienţii le plătesc pentru medicamente în farmacii. Vor fi sau nu luate în calcul? Nu se ştie.
Mai adăugăm şi că sumele provenite din coplată (estimate oficial la 378 milioane lei anual) vor intra în bugetul comun al sănătăţii, nu vor fi utilizate de clinicile sau spitalele care le-au încasat. Ceea ce înseamnă că personalul medical nu va beneficia în niciun fel de banii din coplată. Cu alte cuvinte, coplata nu numai că nu va participa la eliminarea „atenţiilor” către doctori, asistenşi etc., dar nici măcar nu va reduce cuantumul şpăgilor.
La final mai amintim doar discriminarea fiscală pe care legiuitorii o practică şi în cazul coplăţii. În timp ce contribuţia de 5,2% de la asigurări este scutită de impozit, coplata nu este. Indiferent cât de mică este suma în raport cu venitul (şi nu este mică dacă vorbim de marea majoritate a contributorilor, care au salarii de 1.000-1.500 lei net), este majorată şi de cei 16% pe care plătitorul i-a achitat deja către stat.
Practic, procentul maxim prevăzut pentru coplată, de 8,3%, ajunge la peste 9,6%% dacă luăm în calcul şi impozitul pe venit. Dar, desigur, nu ştim nimic sigur pentru că nu avem normele de aplicare. Bine că putem „lua ochii” FMI cu legea coplăţii.
