Într-un articol recent, Vlahul ne povesteşte câteva fapte legate de istoria unor monumente din Bucureşti. Printre aceste informaţii, prietenul nostru detaliază soarta nefastă a Monumentului dedicat infanteriştilor, cu referire la care am prezentat în articolul nostru anterior, concepţia autorului său principal – ofiţer de rezervă de infanterie – sculptorul Ion Jalea :
***
“O situaţie aparte o constituie cea a monumentelor dispărute din diferite motive. Este cazul Monumentului Infanteriei, un monument de mari dimensiuni compus dintr-un obelisc înalt din marmură având de-o parte şi de alta un pluton militar alcătuit din 14 infanterişti aflaţi într-o acţiune ofensivă. Acest monument a fost realizat din bronz de către sculptorul Ion Jalea şi dezvelit în 1936 la primul Rond al şoselei Kiseleff, pe latura din dreapta. În partea stângă a rondului avea să fie amplasată în 1940 o mare statuie a regelui Ferdinand, realizată de Ivan Meštrović, Monumentul Infanteriei fiind dezasamblat în 1939 pentru a face loc perspectivei şi depozitat la Muzeul Militar cu scopul reamplasării lui. Însă declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial a amânat relocarea acestuia, iar când s-a încercat refacerea după război s-a constatat că dispăruse. Statuia regelui Ferdinand a fost îndepărtată şi distrusă în iunie 1948.”
***
Continuăm cu câteva detalii legate de execuţia monumentului :
Împreună cu sculptorul Jalea, cu o preţioasă colaborare, trebuieşte însemnat şi numele arhitectului N. Georgescu, care a realizat ansamblul părţii de arhitectură.
Cu o intuiţie artistică desăvârşită, arhitectul N. Georgescu a înfăptuit partea de arhitectură, de un model sobru şi impunător, studiat în cele mai mici detalii, pentru a se adapta perfect la ea, opera sculpturală, făcând împreună un tot omogen şi bine armonizat.
Şi arhitectului N. Georgescu i se cuvin laude şi mulţumiri recunoscătoare pentru opera sa realizată la Monumentul Infanteriei.
Întreaga parte arhitecturală s-a lucrat din travertin roman, adus din Italia de la Roma-Tivoli (una dintre cele mai importante cariere de lapis tiburtinus, n.n.).
Execuţia acestei părţi de arhitectură a fost încredinţată de artiştii executanţi ai monumentului arhitectului August Schmiedigen, care a realizat în adevăr o lucrare de artă.
Cele cinci basso-reliefuri de pe soclul monumentului sunt săpate în piatră de Vraţa (Враца , n.n.), iar haut-relieful de pe faţa a 4-a a monumentului s-a cizelat tot în travertin roman. Treptele sunt executate din trahit de Deva (de duritate mai mare, pentru rezistenţă la uzură, n.n.).
Bronzul care s-a întrebuinţat la turnarea celor şase mari grupuri ale monumentului este de cea mai bună calitate, el conţinând, după analizele fpcute de inginerul expert Zaharescu, din M.A.N. şi de col. ing. D. vasiliu, următoarele elemente : 5,18 cositor; 85,62 aramă; 2,64 plumb; 1,09 fier; 5,32 zinc.
Turnarea în bronz a grupurilor de luptă s-a făcut la trei mari ateliere de turnătorie şi anume :
- Patru grupuri, două laterale din dreapta şi două laterale din stânga, au fost încredinţate vechii şi recunoscutei turnătorii Răşcanu Vasile.
- Grupul din faţă a fost încredinţat turnătoriei Arta Română – Stratina Gh. şi Deciulescu N.
- Grupul central a fost executat în atelierele de turnătorie Popa şi Guran.
Toţi aceşti turnători şi-au dat mari silinţe ca lucrările ce li s-au încredinţat să fie executate în cele mai bune condiţiuni.
[Istoricul înfăptuirii Monumentului Infanteriei, 1938]
12/03/2012
Locuri in Bucuresti