Bucurestii Vechi si Noi

Răspuns la articolul „Muncitori, politicieni si PIB. Ce are Germania si nu avem noi?”

28 aprilie 2012 G. Graur [Aventurierul] A-mestecate

Din păcate, în această analiză a fost omis un factor esenţial. Judecând strict după criterii economice, nu se poate găsi o regulă clară a prosperităţii. Dar dacă luăm în considerare ceea ce se întâmplă în minţile oamenilor, situaţia se prezintă diferit.

Noi transformăm lumea materială conform principiilor şi regulilor pe care le avem în minte, de acolo porneşte decizia. Ca urmare, o ţară săracă sau o economie ineficientă sunt rezultatul unui mod de gândire defectuos. O concepţie corectă despre lume generează acţiuni corecte şi eficiente în planul material.

Mai concret: în ţările unde există corupţie la nivel înalt, aceasta provine din lipsa de perspectivă a persoanelor care deţin pârghiile puterii. O gândire corectă din punct de vedere strategic ia în considerare faptul că, în viitor, orice faptă imorală va avea consecinţe care, la un moment dat, se vor întoarce împotriva autorului ei  sau a urmaşilor acestuia.

Dacă funcţionarii statului, oficialii cu funcţii de conducere nu cred într-o forţă supremă care dirijează evenimentele din lumea noastră, ne putem aştepta la cele mai mari fraude şi acte de trădare împotriva propriului popor. Aici există două alternative: aceşti oameni corupţi sunt fie atei, fie păgâni.

În general, ateii sunt mai periculoşi, întrucât nu au nici o limită a lăcomiei şi a cruzimii faţă de cei care li se opun. Păgânii sunt persoane care cred în nişte forţe superioare, dar le subestimează, crezând că le pot păcăli cumva. Unii se declară creştini, merg la biserică, se închină, se roagă, dar dacă analizăm mai atent, aceste acţiuni sunt îndreptate strict spre bunăstarea propriei persoane. Alţii sunt neutri din punct de vedere religios.

Acum, dacă facem o statistică, vom constata că pe primele locuri ale productivităţii economice (PIB pe cap de locuitor) sunt ţări cu religie majoritar protestantă (Norvegia, Elveţia, Danemarca, Australia, Suedia), urmate de ţări catolice (Luxemburg, Irlanda, Austria, Belgia, Franţa), iar printre ele se strecoară câteva state musulmane (Qatar, Emirate, Kuwait). România este pe locul 70 (sursa: raportul FMI 2010).

Dacă excludem statele din zona Golfului Persic, Brunei şi Libia, care îşi obţin banii predominant din rezervele petroliere (dar cu instalaţii occidentale), următoarea ţară musulmană din clasament este Turcia, aflată abia pe locul 57. În rest, majoritatea statelor bogate sunt de religie creştină. Ca excepţii întâlnim Singapore (locul 15), Japonia (16), Hong Kong (24), Israel (27), Coreea de Sud (33), Taiwan (37). Japonia are un statut separat, celelalte ţări având un contact puternic şi prelungit cu cultura europeană.

Dacă ne referim la Germania, va trebui să recunoaştem faptul că de aici a pornit Reformaţiunea lui Luther în anul 1517, care a dus la apariţia bisericilor protestante. Poate şi datorită unei determinări genetice, aceşti oameni au luat religia foarte în serios şi au aplicat principiile ei în viaţă. Nu este exclus ca acesta să fie motorul dezvoltării ei economice actuale, care a propulsat-o pe primul loc în Europa.

În ce priveşte România, la noi există o mentalitate mixtă, respectiv un amalgam de concepţii creştine şi ateiste, datorită celor 45 de ani de comunism prin care am trecut. Din păcate, au rămas în funcţii de conducere persoane formate la şcoala vechiului regim, care, datorită unui nivel scăzut de moralitate, ţin în loc progresul economic şi social.

După părerea mea, Biserica Ortodoxă în primul rând, dar şi celelalte culte mai mici, ar trebui să ia atitudine hotărâtă împotriva corupţiei, amintindu-le credincioşilor că este imposibil să scape de pedeapsa care li se cuvine pentru faptele lor şi sancţionându-i prin excomunicare. Dacă oamenii vor face orice altceva decât să-şi schimbe mentalitatea şi să fie corecţi, totul va fi în zadar.

Cei care cred că pot plăti cu bani pentru iertarea greşelilor se înşeală profund, după părerea mea, iar preoţii n-ar trebui să-i încurajeze în această direcţie. Starea de lucruri prezentă va continua să se manifeste în acelaşi mod. Numai schimbarea interioară în bine poate atrage după sine o schimbare pozitivă în lumea exterioară, inclusiv în sfera economică.

[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2019 . Designed by: Livedesign