Bucurestii Vechi si Noi

Piața Sfântul Anton în Centrul istoric

16 mai 2014 Andrei Popescu Idei Urbane

Imaginea din satelit a zonei Pieței Sf. Anton din Centrul istoric (sursa foto). Piața se află în apropierea Pieței Unirii, în spatele frontului de blocuri de pe bd. I.C. Brătianu. Spațiul este clar definit de parcela Bisericii Curtea Veche ( cu hramul ”Bunavestire” și ”Sf. Antonie cel mare”) și strada Șepcari la vest, Hanul lui Manuc și strada Iuliu Maniu la sud, prelungirea străzii Covaci și strada Piața Sf. Anton la nord și blocurile de pe bd. Brătianu la est. Piața face parte din zona refăcută parțial a Centrului istoric, recent administrația finalizînd amenajarea acestui spațiu.

Numele pieței provine de la Biserica Sf. Anton dispărută în urma incediului din 1847 care a distrus aproape un sfert din Bucureștiul acelor vremuri. Spațiul a făcut parte din ansamblul Curții domnești. Curtea se mută în secolul 18 (noua curte primește denumirea de ”Curtea arsă” în urma unui incediu care o distruge complet) și urmează parcelarea acesteia și transformarea în Târgul din Lăuntru. În această zonă exista pușcăria, biserica preluând și numele de Biserica pușcăriei.

Prima imagine a zonei o avem din anul 1856, realizată de Ludwig Angerer (sursa foto). Imaginea ne prezintă Piața Sf. Anton după incendiul din martie 1847. Multe clădiri afectate sunt refăcute, altele sunt nou construite. Spațiul este un maidan pe care este organizat un târg, un spațiu de vânzare a diferitelor mărfuri aduse de comercianți sau țărani. Am marcat pe imagine elementele distinctive: Biserica Curtea veche în stânga, Cafeneaua veche în centru, iar în partea dreaptă la intersecția Covaci cu Șepcari, două clădiri care s-au păstrat, suferind totuși modificări majore.

Orașul își revine după dezastrul incendiului, zona centrală a Bucureștiului fiind complet modificată. Imaginea de jos reprezintăplanul cadastral din 1911 al zonei. Am marcat câteva elemente importante care să facă mai ușoară înțelegerea evoluției spațiului Pieței Sf. Anton și a împrejurimilor.

Deja putem vorbi de o organizare urbană a orașului, o transformare radicală față de imaginea de la 1856. Sunt ușor de indentificat Dâmbovița, Hanul lui Manuc, Hala Ghica (Hala Unirii), Hala de pește, Bărăția, Așezămintele Brâncovenești sau Biserica Curtea veche.

 

Două imagini din perioada 1900-1910 ne arată dezvoltarea rapidă a zonei. Poza din stânga (sursa foto) este aproximativ din aceeași poziție și unghi cu cea a lui Angerer din 1856. Am marcat aceleași elemente: Biserica Curtea veche și Cafeneaua veche. Imaginea din dreapta (sursa foto Muzeul de fotografie) ne arată capătul estic al pieței. Strada din imagine este Calea Moșilor (puteți vedea traseul marcat pe planul din 1911), iar în fundal vedem turnul Bărăției. Vechiul maidan a dispărut, zona având amenajări urbane, iar pe parcela triunghiulară delimitată de străzile Șepcari, Carol I (actual Iuliu Maniu) și strada Piața Sf. Anton s-au construit chioșcuri și magazine de mici dimensiuni.

În anii 1910 se produce o nouă modificare a zonei prin construirea Halei de flori. Imaginea ne prezintă aceeași perspectivă a începutului Căii Moșilor, având în prim-plan noua Hală de flori, iar pe fundal turnul Bărăției (sursa foto).

Două panorame ale Bucureștiului anului 1927 scot în evidență evoluția rapidă a orașului (sursa foto Tramclub). Zona centrală a orașului poate fi considerată urbanizată complet. Elementele marcate pe amîndouă imaginile aeriene sunt Dâmbovița, în centru Hala Ghica (Hala Unirii), Hanul lui Manuc către dreapta, urmat de Biserica Curtea Veche și Hala de flori care ocupă tot spațiul Pieței Anton.

  

Trei imagini cu Hala de flori. Imaginea din stânga (sursa foto Art Historia) ne arată construcția halei, privită de sus, dinspre actualul bulevard Brătianu. Poza centrală (sursa foto Orașul lui Bucur) este o perspectivă de pe strada Carol I (astăzi Iuliu Maniu), aproximativ de la intrarea actuală a Hanului lui Manuc. Imaginea din dreapta (sursa foto) este o fotografie a lui Willy Pragher în care vedem detaliat imaginea stradală oferită de magazinele din Hala de flori.

Imaginea lui Willy Pragher din anii 1940 ne arată zona de la est de Piața Sf. Anton (sursa foto). Se demolează pentru realizarea prelungirii axei nord-sud a orașului. Astfel bulevardul Brătianu unește Piața Universității de Piața Unirii, Centru istoric actual fiind împărțit în două zone distincte. În partea din stânga a imaginii se observă o mică parte din acoperișul Halei de flori.

O imagine din anii 1950 a bulevardului Brătianu, imagine pe care am marcat clădirea Halei de flori (sursa foto Art Historia). Spațiul actualei Piețe Sf. Anton era deschis către bulevard, ulterior fiind construit un bloc care închide frontul de clădiri al bulevardului.

Anii 1960 reprezintă un nou moment important în evoluția spațiului Pieței Sf. Anton (sursa foto). Se realizează săpături arheologice și se reface o parte din ansamblul Curții domnești. În același timp este refăcut Hanul lui Manuc, imaginea actuală fiind apropiată de cea istorică. Hala de flori este demolată, pe locul ei fiind amenajată o parcare. Mai multe informații despre evoluția Hanului lui Manuc găsiți în articolul lui Raiden de la Rezistența Urbană. În aceeași perioadă este construit și blocul de pe bulevardul Brătianu.

Pe planul cadastral din 1974 al zonei am marcat elementele importante. Unele dintre ele au dispărut complet în cadrul sistematizării din anii 1980. Hala Unirii, Așezămintele Brâncovenești au fost demolate, iar Biserica Sf. Ioan nou a fost translatată. Axa nord-sud a orașului a fost prelungită dincolo de Piața Unirii, bulevardul Cantemir ajungănd până la parcul Tineretului. Se observă blocul de locuințe care a fost construit la bulevardul Brătianu, acesta închizând spațiul actualei Piețe Sf. Anton.

Planul cadastral din 1984 reprezintă momentul de dinaintea demolărilor pentru realizarea noului Centru civic. Piața Unirii urma să fie sistematizată, prin aceasta modificare dispărând unele clădiri reprezentative ale Bucureștiului. Pe lângă clădiri de locuințe, orașul a pierdut construcții precum Hala Unirii sau Așezămintele Brâncovenești, iar Biserica Sf. Ioan nou a fost închisă în spatele unor blocuri anonime. În Piața Sf. Anton se păstrează aceeași amenajare a parcării publice.

Pe planul cadastral actual vedem schimbările generate de sistematizarea anilor 1980. Construcții importante au dispărut, altele au fost mutate în spatele blocurilor, iar Piața Unirii a devenit un parc, un spațiu de trecere, fără importanță pentru oraș. Piața Sf. Anton face parte din programul Zonei pilot de refacere a Centrului istoric, astfel că parcarea dispare și este înlocuită cu o amenajare caracteristică Bucureștiului din 2012.

 

O amenajare simplă a pieței. Terenul fiind ușor în pantă s-a decis că sunt necesare câteva trepte și parapeți. Un pic de piatră cubică, câțiva copăcei, niște stâlpi și amenajarea a fost considerată finalizată. Piața este doar un spațiu de trecere și nimic mai mult. Nu există nici un punct de interes, nu există nici o intenție de a pune în valoare un element important al zonei. Cu așa amenajare nici piața în sine nu constituie un punct de atractivitate. Cum am mai spus, aceasta este un exemplu de amenajare ieftină, fără un proiect clar a spațiului urban din București.

Locul pe care a fost amplasată Biserica Sf. Anton este marcat printr-o amenajare specială. Nisip, cărămidă și piatră cubică. Alăturarea acestor elemente în forma pe care o puteți astăzi admira este locul ideal pentru câini. Atât maidanezi, cât și pentru cei cu stăpân.

Revenind pe bulevardul Brătianu, iată frontul de blocuri care reprezintă o barieră pentru accesul în Piața Sf. Anton. Frontul este alcătuit din trei blocuri din perioade diferite: în partea din stânga blocul de colț de la sistematizarea anilor 1980; în centru avem un imobil din anii 60, iar în dreapta un bloc de anii 30, în stil modernist. Cele două blocuri din perioada comunistă sunt cele din dreptul pieței, cel din anii 1960 avînd un spațiu de trecere la parter, un gang.

Cu aceasta se încheie prima parte de analiză a evoluției zonei. Am încercat să păstrez cât mai scurtă această parte, punctând doar elemente importante ale modificărilor acestui spațiu. Fiind o zonă centrală importantă a orașului, istoria Pieței Sf. Anton poate ar fi meritat un articol special, dar nu este acesta scopul blogului. Trec astfel la partea mai importantă din puctul meu de vedere, la propunerea de refacere a zonei.

O schimbare, chiar și utopică, în amenajarea actuală a Piaței Sf. Anton este imposibilă fără refacerea unei zone mai mari a Bucureștiului. Piața face parte dintr-un sistem de spații publice, pe de o parte este parte din zona Centrului istoric, pe de alta din Piața Unirii. Centru istoric nu se rezumă doar la zona dintre Calea Victoriei, bd. Brătianu, Dâmbovița și bd. Elisabeta. Centrul istoric, așa cum a fost definit printr-un PUZ ceva mai vechi, cuprinde și zona Bisericii Sf. Gheorghe nou și vechi, o parte din Calea Moșilor etc. În același timp spațiul se relaționează și la axa nord-sud a Bucureștiului. Puteți considera că propunerea de astăzi este doar primul episod din acest serial care va cuprinde propuneri pentru Piața Unirii, legături cu zona istorică din est, o continuare până laPiața DecebalPiața Sf. Vineri și rondul Udricani.

Propunerea mea pentru refacerea Pieței Sf. Anton constă în regândirea atît a zonei pieței, cât și a amplasarii unor elemente care să facă o legătură cu alte spații importante din zonă. În primul rând am ales să demolez cele două blocuri din perioada comunistă, deschizând spațiul către bulevardul Brătianu și având posibilitatea ca pe viitor să realizez o legătură cu partea de est a Centrului istoric. În al doilea rând am coborât nivelul pieții printr-o săpătură. Piața nouă este practic un spațiu public deschis, aflat la un nivel inferior cotei actualului teren. În al treilea rând am propus un turn-panoramă din care să se poată privi Centrul istoric de sus.

Din spațiul pieței am regândit accesul către Muzeul Curții domnești, astfel intrarea în Curtea veche făcându-se din piață printr-un tunel. La nivelul străzii am propus un spațiu verde, o ”peluză” care înconjoară aproape complet turnul-belvedere și se extinde către Piața Unirii. Sub acest spațiu verde există două subsoluri cu spații multifuncționale, accesibile și din bulevardul Brătianu. Piața aflată la nivel inferior poate fi folosită și pentru spectacole, treptele putând fi utilizate ca orice gradene din spațiile publice. Pentru a închide spațiile demolate în trecut, am decis amplasarea a două construcții noi, care fac legătura dintre bulevard și piață.

Imagine de la intersecția Covaci cu Șepcari. În prim-plan Cafeneaua veche, pe dreapta. Hanul lui Manuc și frontul de clădiri existent în plan secund, iar în spate se observă deschiderea spațiului către Piața Unirii. În partea dreaptă se coboară la nivelul inferior al pieței.

Imagine de pe strada Covaci. În centrul imaginii turnul-panoramă profilat pe frontul de blocuri de pe bulevardul Brătianu. În prim-plan stânga Cafeneaua veche, iar în fața turnului este piața ”coborâtă”.

Imagine de pe strada Iuliu Maniu. Pe fundal Biserica Curtea veche și intersecția Covaci cu Șepcari. În centru se vede piața ”coborâtă” și accesul către Muzeul Curtea veche. În partea dreaptă avem gradenele.

Imagine din piața ”coborâtă”. În dreapta avem turnul-panoramă, iar pe fundal magazinul Cocor și frontul de blocuri de pe partea de est a bulevardului Brătianu. Se observă și spațiul de sub zona verde din jurul turnului.

Imagine de pe bulevardul Brătianu. Turnul-panoramă este în fundal, iar în spatele său se deschide Piața Unirii. Se observă și una dintre cele două clădiri, imobil care face legătura între frontul bulevardului și piață.

Imagine de pe bulevardul Brătianu. În centru avem turnul-panoramă, iar în partea stângă și partea dreaptă cele două clădiri noi. Pe fundal se vede Biserica Curtea veche.

Imagine dinspre Piața Unirii. În prim-plan vedem ”dala suspendată” cu iarbă, iar dedesubt spațiul multifuncțional din subsol. În fundal se vede turnul-panoramă care preia suprafața ”verde” pe fațadă. Un fel de green wall.

Pentru final am păstrat doua imagini aeriene cu întreaga zonă. Prima imagine are ca fundal o imagine panoramică a celor de la Panopixel. Privim zona dinspre Piața Unirii, din parcul acestei zone, iar pe poză sunt marcate elementele importante.

A doua imagine aeriană este realizată aproximativ din dreptul Unirea Shopping Center, imaginea de fundal fiind de pe Google Earth. Cu această ultimă imagine se încheie prezentare propunerii de reamenajare a Pieței Sf. Anton. Nu trebuie să uitați că este vorba de o viziune utopică, dar poate într-un viitor apropiat s-ar putea să depășim momentele ”delicate” de astăzi. Oricum aștept comentariile voastre și voi detalia orice este necesar prin explicații suplimentare.

[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2017 . Designed by: Livedesign