Cutia cu vechituri a lu’ Potra – Gărzile Iuliu Maniu – o istorie

de Victor Potra

Din această scurtă istorie putem vedea cât de aproape a trecut Partidul Național Țărănesc, în perioada interbelică, pe lângă constituirea unor formațiuni paramilitare care ar fi putut constitui un element de forță armată în peisajul politic al vremii.

Iuliu Maniu si ALexandru Vaida Voievod în 1918

Fără a fi un admirator necondiționat al lui Maniu, nu pot să nu remarc înțelepciunea politică de care a dat dovadă, acceptând și chiar solicitând desființarea Gărzilor. În condițiile unui conflict intern dur cu Vaida și ale unor amenințări la adresa vieții sale, din partea legionarilor, pe care înclinăm să le considerăm reale, Iuliu Maniu rezistă tentației acestui atu al unei armate particulare și alege să prezerve, cu toate riscurile, jocul democratic. Este unul dintre momentele în care liderul PNȚ face dovada atât a flerului politic, cât și a atașamentului la democrație. Dacă Gărzile ar fi fost păstrate, este foarte posibil ca PNȚ să fi derapat apoi spre o formațiune politică ultranaționalistă, asemeni legionarilor. În acest caz, scopul nu poate scuza mijloacele, căci acestea riscă să îl distrugă în însăși esența sa. Faptul că Maniu înțelege atât de bine acest lucru, îl distinge între personalitățile politice ale perioadei interbelice.