Bucurestii Vechi si Noi

Cum s-a schimbat îmbrăcămintea femeilor din România în 60 de ani: perioada 1850-1910

22 septembrie 2014 Bucurestii Vechi Si Noi A-mestecate

Dacă i-aţi spus vreodată unei femei că are prea multe haine sau că pune prea mult accent pe îmbrăcăminte, vă informăm că acest lucru e imposibil: aşa reiese, cel puţin, atunci când comparăm perioada actuală cu sfârşitul secolului XIX- începutul secolului XX, luând în considerare moda feminină de atunci. Asta pentru că, acum 100 de ani, româncele schimbau chiar şi cinci ţinute în decursul unei zile. Iar această multitudine de ţinute devenea destul de repede demodată, după cum putem observa din analiza de mai jos.

Conform Ştefaniei Dinu, doctor muzeograf la Muzeul Naţional Cotroceni, la sfârşitul secolului XIX, femeile din România (cele care se bucurau de o situaţie materială favorabilă) îşi asigurau, zilnic, toalete de dimineaţă, de după-amiază şi de seară, cea de vizită şi de plimbare (pe jos sau în trăsură). Toaletele erau diferite dacă purtătoarea era oaspete sau gazdă, existând, de asemenea, toalete pentru petrecerea verii la ţară sau la băi, la munte sau la mare, după cum precizează muzeograful.

Între anii 1850-1870, „crinolina” fusese principala distincţie a rangului social, după cum precizează muzeograful, formată fiind din două piese separate: corsajul şi fusta. Pentru a ascunde linia unde cele două se uneau, era folosit un cordon cu o cataramă sau o pafta mare.

Către anul 1870 însă, crinolina a dispărut treptat, iar fusta a devenit plată în faţă, cu trena triunghiulară din profil. După 1870, amploarea fustei a fost masată în spate, într-un drapaj bogat, această nouă formă primind denumirea de „turnură”, după cum explică Ştefania Dinu: „După 1877, turnura a început să descrească în volum şi să coboare din zona bazinului spre şolduri, pentru ca din 1883 să revină în forţă, cu forme exagerate, mult mai voluminoase decât înainte”.

Rochie din mătase ripsată de culoare beige,
cu turnură – 1884

foto: Colecţia Muzeului Municipiului Bucureşti

În jurul anilor 1889-1890, turnura a dispărut definitiv, după ce fusese purtată timp de aproape 25 de ani. Fusta cloş atârna liberă, dar mânecile crescuseră în volum, luând forme „á gigot”.

În anul 1895, mânecile au atins dezvoltarea maximă şi au devenit tip balon: umflate pe braţ şi mulate pe antebraţ. Pe lângă materialul scrobit din care erau făcute mânecile, acestea erau susţinute pe dedesubt de o armătură fină din fire de sârmă.

Mânecile şi-au pierdut din dimensiuni după 1897, reducându-se substanţial, dar păstrând forma bufantă.

Rochii de interior, 1892, litografie

foto: Colecţia Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia

Rochii de interior cu mâneci „á gigot”,
litografie, 1895 

foto: Colecţia Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia

Rochie de promenadă cu mâneci „á gigot”, 1895, litografie

foto: Colecţia Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia

Odată cu anul 1890 au început să se croiască în special costume compozite, influenţate de moda secolelor XVI, XVII şi XVIII, culorile fiind în general pastelate (crem, roz, bleu, gri, auriu), conform muzeografului, care adaugă că, pentru seară, toaleta era foarte elegantă: „Rochiile pentru teatru, operă, dineuri comune şi pentru serate erau mai sobre, cu decolteuri mici, umerii acoperiţi şi ornamente puţine; cele pentru dineuri de gală şi baluri erau foarte luxoase, din stofe bogate, cu dantele şi panglici, mult decoltate şi garnisite cu bijuterii preţioase”.

 Rochii influenţate de moda secolelor XVI, XVII şi XVIII

foto: Colecţia Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia

Rochii de bal, 1892, litografie

foto:Colecţia Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia

Rochii de seară, 1904, litografie

foto: Colecţia Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia

Accesorii indispensabile erau, pe atunci, mănuşile, evantaiul, lornionul şi carneţelul de bal, pentru seratele dansante, întrucât acolo erau notate ordinea dansurilor şi partenerii cărora le-au fost acordate.

Lornion

foto: Colecţia Muzeului Municipiului Bucureşti
Evantai dantelă şi baga

foto: Colecţia Muzeului Municipiului Bucureşti

Carnetel de bal

foto: Colecţia Complexului Muzeal Arad

În ultimul sfert al secolului al XIX-lea şi până la Primul Război Mondial, Europa a cunoscut o perioadă de pace şi relativă bunăstare, numită „la belle epoque”, perioadă în care a apărut şi curentul „Art Nouveau”.

Costumul anului 1900 amintea astfel, prin talia strangulată, de o clepsidră, pentru ca, după 1900, să apară „taiorul” (jachetă sau bolero). Sub jachetă se purta o bluză lejeră de batist sau zefir, iar sub gulerul bluzei se atrâna o cravată sau o lavalieră. Corsetul a dispărut, făcând loc pentru rochia sac, de purtat fără corset, lungă până la pământ, închisă la gât, croită simplu, fără complicaţii şi aplicaţii.

Rochii şi pălării Art-Nouveau, 1910, litografie


foto: Colecţia Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia

Rochii de promenadă, mantou şi
aşa numitele pălării lighean, 1912, litografie

foto: Colecţia Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia

Rochii şi pălării Art-Nouveau, 1913, litografie


sursa: Colecţia Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia

Taioare, fuste drepte, bluze din dantelă,
pălării Art – Nouveau, 1914, litografie


foto: Colecţia Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia

După cum am menţionat, existau ţinute de dimineaţă, de după-amiază şi de seară, de vizită şi de plimbare (pe jos sau în trăsură). Erau diferite şi în funcţie dacă purtătoarea era oaspete sau gazdă. Existau, de asemenea, toalete pentru petrecerea verii la ţară sau la băi, la munte sau la mare.

Rochii de promenadă în vilegiatură, 1904, litografie

foto: Colecţia Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia

Corset

foto: Colecţia Complexului Muzeal Arad

Cutie de pudră, sec. XIX

foto: Colecţia Complexului Muzeal Arad

Cutie pentru mănuşi, sec. XIX

foto: Colecţia Complexului Muzeal Arad

Poşetă tip sacheu, Art-Nouveau,
catifea cu aplicaţii de mărgele, sf. sec. XIX

foto: Colecţia Muzeului Municipiului Bucureşti
Pantofi de damă din piele maro-roşcat,
cu aplicaţie de mărgele în motiv floral, sf. sec. XIX

foto: Colecţia Muzeului Municipiului Bucureşti

Ghete de damă din piele neagră, cu carâmb înalt
şi zece nasturi mici, încep. sec. XIX


foto: Colecţia Muzeului Municipiului Bucureşti

– Sursa-http://www.b365.ro/cum-s-a-schimbat-imbracamintea-femeilor-din-romania-in-60-de-ani-perioada-1850-1910-galerie-foto_204453.html

[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2019 . Designed by: Livedesign