Stația care nu trebuia să existe

Stația care nu trebuia să existe

În octombrie 1987 a fost inaugurat şi cel de-al doilea tronson de pe Magistrala II, care era compus din şase staţii: Universitate, Piaţa Romană, Piaţa Victoriei, Aviatorilor, Aurel Vlaicu şi Pipera. Potrivit lui Gheorghe Beznilă, vina pentru faptul că stația Piața Romană nu a fost construită la timp i-a aparținut lui Gheorghe Pană, primarul Bucureştiului în timpul construcţiei celui de-al doilea tronson al Magistralei II. „Staţia era gata proiectată: cu accese şi pasaj pietonal în piaţă. A început execuţia, iar la un moment dat, într-o vizită de lucru la Piaţa Victoriei, Ceauşescu trece prin zonă şi-l întreabă pe Pană ce-i acolo. Începuse deja tăierea copacilor ca să desfacem amplasamentul, iar lucrarea începuse bine de tot. Fricosul de Pană s-a pierdut la întrebarea asta: «- Tovarăşu’ Secretar General, facem o staţie de metrou şi aici…». «Pentru cine?», l-a întrebat Ceauşescu. «- Știţi… studenţi…» «- Studenţii să meargă pe jos», a fost reacţia Răposatului, care a fost mai mult în treacăt. A doua zi s-a închis şantierul”, a declarat, pentru B365.ro, arhitectul.

Stația de metrou Piața Romană (Foto: no3.ro)

Cum momentul s-a transformat într-o bârfă în cercul nomenclaturiştilor, zvonul a ajuns ulterior la urechile Elenei Ceauşescu, care a cerut să se reia lucrările la Piaţa Romană. „Din cauza lui Pană, care nici măcar n-a avut curaj să zică ceva, staţia a fost făcută mult mai târziu. Totuşi, toţi proiectanţii (tehnologi, directori, ingineri) au făcut, fară ordin de sus, o galerie mai mare «pentru mai târziu». A prins bine pentru că Elena Ceauşescu a aflat că staţia Piaţa Romană nu se mai face din cauza prostălăului de Pană. Atunci a pus piciorul în prag şi, în aceeaşi manieră cum a contramandat lucrările, Ceauşescu a dispus reluarea lor”, a continuat arhitectul.

Șantierul a fost reluat în timp ce Magistrala II era funcţională, iar arhitecţii au refăcut proiectul „pe genunchi” astfel încât să se lucreze fără ca circulaţia trenurilor să fie întreruptă. „De-asta la Piaţa Romană a ieşit ce a ieşit: fără accese bine gândite, fără pasaj în piaţă, fără nimic. Pentru că nu s-au putut da găuri în pereţii staţiei s-a lucrat cu explozibil şi s-au fisurat destul de bine. A avut mari belele staţia aia, mai ales că trenurile au circulat pe perioada construcţiei. Şi-acum susură apa de la infiltraţii”, a mai spus Beznilă.

Din cauza conformației – cu peroane înguste, sub un metru lăţime şi în curbă – stația Piața Romană a atras, de-a lungul vremii, mai mulţi bucureşteni care au ales să-şi pună capăt vieţii.

– Sursa-http://www.b365.ro/record-mondial-stabilit-de-metroul-din-capitala-ce-nu-stiati-despre-orasul-de-sub-bucuresti_219434.html