ascultînd radio

În București se află două frecvențe goale, scoase zilele astea la mezat. E vorba de 94,8 – pe care „evoluase” în jos Guerrilla, înainte de a fi închis – și de 102,6 – pe care avusesem cîndva City FM și, mai apoi, o încercare numită Click FM.

Se bat felurite feluri de proiecte. Obișnuitele posturi religioase, de folclor, și – mai mult ca oricînd – cele de informație: cum ar veni, fieștecare post de televiziune de știri își caută un debușeu în eter.

Mi-i așa o greață, oameni buni, de unii din cei pe care-i văd zilele astea prezentînd proiectele de radio în fața comisiei C.N.A.

Nu-i unul care să nu se bată cu pumnul în piept, spunînd că el – și numai el! – o să aducă Radioul acolo unde se cuvine.

Dar cine a dus Radioul acolo unde e acuma, în groapa de gunoi a mass-media? Tot aceiași oameni: fix aceiași: școliți la posturi străine, doxă de teorie, știutori de ce vrea ascultătorul…

… și-n același timp, artizanii de chixuri de radio și mai ales – creierele din spatele rețetelor de succes a radiourilor comerciale.

Dar ei, azi, vor un Radio Nou; vor ca Radioul să se-ntoarcă la Oameni.

Nu v-ar fi rușine.

———————

V-o zic cinstit, nu văd Radioul ieșind din groapa sa de gunoi. Nu atîta vreme cît nu-ți dai seama – din vorbe și muzică – ajungînd din întîmplare pe o frecvență, dacă asculți Kiss, 21, ZU, Pro sau Europa FM.

Nu atîta vreme cît Romantic, Magic, Vibe, Music și Smart FM au același playlist.

Nu atîta vreme cît Rock FM nu-și mai schimbă cîntecele; nu atîta vreme cît Dance FM nu-și înnoiește seturile; nu atîta vreme cît la Sport Total FM n-o să scăpăm de vorba pe lîngă sport; nu atîta vreme cît RFI n-o să lase interviurile luate nimenilor; nu atîta vreme cît Gold și Tănanana n-au cum să fie deosebite.

Nu atîta vreme cît cuplul de prezentatori – ori, mai rău, echipa – nu dispare, lăsînd loc ancorei, omului cu idee, voce și stil care nu are nevoie de altcineva care să-i ridice replica și să-i telefoneze poanta.

———————

Dragi ascultători, noapte bună.