Bucurestii Vechi si Noi

lărgirea bulevardului Dacia.

08 decembrie 2015 The Hungry Mole Bucurestii noi

Tocmai ne-a scris Ando despre mizeria lăsată de fostul „Coleus” de la Piața Gemeni, fostă Galați…

„Coleusul” de care a scris Ando nu a fost, însă și primul. Primul magazin „Coleus” se afla la cîțiva zeci de metri mai departe, într-o curte aflată între Piața (încă) Galați și strada Icoanei. Acolo era și vechea stație unde opreau autobuzele și troleibuzele:

Astfel de magazine au putut să apară așa de ușor din cauza demolărilor petrecute la mijlocul anilor ‘80, când bulevardul Dacia a fost lărgit și prelungit între Piața Galați și intersecția cu Eminescu dinspre Calea Moșilor, „îndreptând” traseul fostei străzi Taras Șevcenco.  La fel, și pe segmentul tăiat între Piața Romană și Calea Griviței. Pe locurile virane rămase, în vremurile tulburi și nedeslușite de după Revoluție, s-au ridicat multe construcții improvizate, ca și acest „Coleus”.

Aș putea număra multe astfel de coșmelii apărute între Moșilor și Galați; și destule două apărute între Romană și Victoriei… Am făcut o hartă pe care se vede locul unde s-a lărgit această axă Est-Vest; am marcat, cu roșu, și terenurile virane apărute în urma exproprierilor din anii ‘86…’88.

Vedeți la intrarea pe Dacia, dinspre Moșilor, imediat ce se crăcănează din Eminescu. Locurile demolate de pînă în apropierea intersecției cu strada Suvenir au avut multe construcții provizorii; și încă mai au.

S-au mai construit și blocuri. Fusese, în anii ‘90, o reprezentanță auto – Fiat, cam așa.

… dar au mai rămas fîșii de teren înguste din urma demolărilor care au lărgit vechiul Taras Șevcenco. Aceste fîșii nu se pretează la construcții mari, de aceea au apărut pe ele chioșcuri. Căci chioșc era – cu toată aparența lui strălucitoare – „Coleus”. Iată și mizeria rămasă în zona intersecției cu strada Toamnei. Aici a fost ultimul magazin „Coleus”.

Cea mai dramatică prefacere s-a petrecut după Piața Romană. Acolo, prelungirea Daciei a lărgit destul de consistent vechile albii – mai înguste – ale străzilor Nicolae Iorga și I. C. Frimu; iar între Calea Victoriei și Calea Griviței s-a tăiat un drum nou, prin dosul Academiei. Treaba asta fusese plănuită cu mai bine de jumătate de secol înainte.

Am avut aici construcții metalice la începutul anilor ‘90 – nu chiar mici. Mizerie, încă a rămas.

Strada Nicolae Iorga s-a numit Romană, pînă prin vremea fascismului, cînd a primit numele dictatorului italian – Mussolini. După ce-am mai rupt-o cu legionarii și a fost omorît Iorga, strada i-a luat numele. Și a rămas în memoria noastră ca…  „la pașapoarte”. Strada I.C. Frimu – de pe harta de mai sus, editată la sfîrșitul anilor ‘60, se cheamă azi Henri Coandă. Înainte de a purta numele vechiului socialist, strada s-a mai găsit pe hărți ca Victor Emanuel al III-lea și Cosma.

… într-un soi de concluzie, Dacia – așa cum îl știm azi, unind Grivița de Moșilor – este, probabil, cel mai nou bulevard central. A fost început după primul Război, între Romană și Icoanei, la doi pași de Galați. Acest segment este remarcabil prin arhitectură și atmosferă, nu degeaba fiind ales, în vremea comunismului, ca rezidențial pentru multe ambasade.

[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2017 . Designed by: Livedesign