Bucurestii Vechi si Noi

Am răsfoit Ghidul pionierilor de prezentare a Capitalei comuniste

17 martie 2016 [Raiden] Bucurestii vechi


In Republica Socialista Romania, pionierii trebuiau sa fie constienti de importanta Capitalei, asa ca la Editura “Ion Creanga” a aparut, in 1979, o brosura de 20 de pagini, intitulata “Capitala tarii mele” si dedicata copiilor.

Pe langa limba de lemn si discursul proletar utilizat in “mini-ghid”, ce mi se pare interesant este ca imaginea proiectata a Bucurestilor este exact cea de dinainte de marile demolari din anii ’80. Asadar, fara Casa Republicii, fara Casa Stiintei, fara bd. Victoria Socialismului!

Am reprodus o parte din text, mentinand grafia specifica epocii, am adaugat fotografii din comunism si comentarii personale (scris normal).

Sa deschidem harta! Pe acest pamint romanesc sarutat de undele batrinului Danubiu si vegheat cu strasnicie de fruntile semete ale Carpatilor, pe aceasta veche vatra de suflet, de glorioasa istorie si de originala cultura si civilizatie, intre atitea vibrante nuclee de existenta ale oamenilor care poarta numele de romani, unul este mai stralucitor decit toate: orasul Bucuresti. (…) Capitala Republicii Socialiste Romania, mare oras modern, centru clocotitor de viata si de munca, se intinde pe o suprafata de aproape 100.000 de hectare.

Hanul lui Manuc, intr-o ilustrata din 1972 (st.) si desenat in brosura (dr.). Localul arata diferit in interbelic, cand se numea “Sala Dacia”. La inceputul anilor ’70, s-a incercat o aducere la infatisarea initiala.

Pierzindu-si radacinile pe temeliile vechii cetati de scaun a Tarii Romanesti, care dainuie pe aceste meleaguri de peste cinci veacuri, orasul Bucuresti si-a dobindit marea lui putere economica, sociala, culturala si politica in ultimele trei decenii – anii fauririi unei lumi noi, a socialismului multilateral dezvoltat, intre hotarele vetrei strabune. (…)

Din zbuciumul unor mari evenimente ale secolului trecut, istoria patriei si a Bucurestilor a inscris cu litere de foc in panteonul marilor sale valori framintarile din anii 1821, 1848, 1859, 1877. (…) Orasul nostru pastreaza nenumarate urme ale acelor ani. Sa amintim dintre atitea doar schimbarea numelui unor strazi, in urma izbinzilor obtinute de armatele romane in timpul Razboiului de independenta. Astfel, Podul Mogosoaiei devine Calea Victoriei, Drumul Tirgovistei – Calea Grivitei, Podul Calicilor – Calea Rahovei, Podul de pamint – Calea Plavnei si cite altele.

Manifest din 1940 ilegal al Partidului Comunist, cu putin inainte de renuntarea la Tron a Regelui Carol al II-lea, in ajun de razboi.

Sfirsitul secolului al XIX-lea, cind se organizeaza miscarea muncitoreasca si mai ales primele patru decenii si jumatate din veacul nostru, in care clasa muncitoare, condusa de Partidul Comunist Roman – infiintat in anul 1921 – si-a intarit mereu luptele politice pentru o lume a dreptatii, a libertatii si bunastarii, infaptuita dupa eliberarea Romaniei de sub jugul fascist – dobindita prin istoricul act de la 23 August 1944 – au inscris, de asemenea, in cartea istoriei orasului Bucuresti multiple si impresionante marturii de adevar si lumina. (…)

Universitatea bucuresteana in 1966 (sus), cu corpul central lipsa (fusese distrus in 1944, in bombardamente) si in 1980 (jos), cu partea lipsa refacuta (observati diferenta de culoare a acoperisului). In poza mare: statuia lui Gheorghe Lazar, din fata Universitatii.

Sa incepem recunoasterea invirtindu-ne in jurul centrului orasului. Aici se afla Universitatea – datind de peste 100 de ani, construita cam pe vechiul loc al Scolii de la Sf. Sava, deschisa, la inceputul veacului al XIX-lea, de catre Gheorghe Lazar. Statuia strajuieste in fata Universitatii, impreuna cu cea a lui Ion Heliade Radulescu, a lui Spiru Haret si a marelui voievod Mihai Viteazul.

Teatrul National apare cu vechea fatada, dinainte de interventia din anii ’80, ordonata de Ceausescu.

Peste strada (Bulevardul Nicolae Balcescu), se afla moderna cladire a Teatrului National „Ion Luca Caragiale”, iar linga ea impunatoarea constructie cu 24 de etaje a Hotelului „Intercontinental”.

In desenul din brosura, o bunica socialista vegheaza nepotul – Soim al Patriei – care priveste impresionat, de la una din ferestrele blocului-turn de la Sala Palatului, spre CC al PCR si fostul Palat Regal.

Centru politic si administrativ al tarii, renumit loc de desfasurare a numeroase intilniri, congrese, conferinte si forumuri nationale si internationale, Bucurestiul adaposteste, in acelasi perimetru, cladirea monumentala a Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, unde isi desfasoara activitatea neobosita secretarul general al Partidului Comunist Roman, primul presedinte al tarii, tovarasul Nicolae Ceausescu, marele Palat al Republicii – sediul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Romania,

Ateneul Roman, constructie de mare finete si eleganta, in fata careia se afla inspirata statuie a celui mai mare poet roman, Mihai Eminescu,

hotelul „Athenée Palace”,
Biblioteca Centrala Universitara, Palatul telefoanelor, cladirile diferitelor ministere si organizatii centrale. (…)

Curtea Veche, un mare fals istoric bucurestean. Pentru a rescrie istoria, relicvelor neimpresionante gasite la demolarea caselor de pe segmentul respectiv al str. 30 Decembrie (actuala Franceza) le-au fost adaugate alte componente. Altfel zis, in anii ’70, a fost “ridicata” o noua Curte Veche, care nu are nicio legatura cu asezamantul medieval al lui Vlad Tepes. Dooar pivnitele inalte boltite si cateva fragmente de zid de la suprafata sunt originale.

La numai citeva sute de metri de Universitate, linga Piata Unirii, pot fi intilnite urmele celui mai batrin centru al Bucurestiului de altadata – vechea Curte domneasca – unde se gaseste, restaurata, biserica ctitorita de Mircea Ciobanul – cel mai vechi lacas din cite se pastreaza in capitala tarii;

in apropiere se gaseste cladirea Marii Adunari Nationale de pe dealul Mitropoliei – loc incarcat de glorioasa istorie;

mai departe, spre dreapta, admiram Academia Militara, in fata careia se afla impresionantul Monument al eroilor patriei,

Monumentul Ostasului Sovietic (dr.) a fost ridicat in 1946 in Piata Victoriei, pe fostul amplasament al Monumentului Eroilor Corpului Didactic, pentru a elogia “glorioasa” Armata Rosie, care ne-a eliberat de monarhia reactionara.

apoi, si mai departe, cladirea impunatoare a Consiliului de Ministri, in vecinatatea careia a fost ridicat Monumentul eroilor sovietici,

De pe soclul monumentului a fost smulsa dupa 1947 reprezentarea decoratiei regale “Virtutea Aeronautica”, repusa dupa 1989.

zvelta Statuie a aviatorilor,
Palatul Televiziunii Romane,
Foisorul de foc (care adaposteste acum Muzeul pompierilor), etc.

Colaj cu cartierul Balta Alba-Titan, in tineretea lui. A se observa lacul IOR si actualul Parc IOR (st. sus), pe atunci un maidan viran.

Zburam peste impresionantele cartiere noi, ale caror nume ne sint foarte cunoscute: Balta-Alba, Titan,

1974: blocuri noi pe Soseaua Pantelimon (foto: Dan Vartanian).

Pantelimon,
Pe bd. Lacul Tei, in anii ’70.
Ghica-Tei, Pajura,
Locuinte staliniste in Bucurestii-Noi, langa Piata Marx-Engels.
Bucurestii-Noi,
Intersectia de la Lujerului, populata cu blocuri noi.
Militari,
Drumul Taberei,
1970: noi locuinte in Berceni.
Berceni

Locuinte noi in Floreasca (sus, 1959) si in Giulesti (jos, anii ’60 – via armyuser).

Cartierul Colentina, nou-nout.
Blocuri noi pe Soseaua Giurgiului (st.) si la Piata Chibrit (dr.).

si altele, care au schimbat si schimba necontenit infatisarea orasului nostru de aproape doua milioane de locuitori. (…)

Zona industriala Obor.

Zburam peste fabrici si uzine de mare importanta in economia nationala, (…) peste parcuri si gradini, peste scoli si institute de invatamint superior, peste institutii de cultura si arta, peste strazi frumoase si noi, peste moderne magistrale… (…)

Este dimineata! Va grabiti sa ajungeti la scoala. Ca si voi se grabesc parintii si fratii vostri mai mari. Unde lucreaza ei? Cei mai multi oameni ai muncii din Capitala patriei noastre se indreapta zi de zi spre cele peste 460 de intreprinderi industriale, de constructii, de transporturi si telecomunicatii, etc., ca si spre sute si sute de institutii. Din numarul total al acestora, muncitorii detin 73% (…)

Bucurestenilor – mici si mari – ca si tuturor cetatenilor Romaniei socialiste se sint caracteristice dorinta de pregatire temeinica pentru munca si viata, setea de cultura si arta, pasiunea pentru cercetare stiintifica si pentru tehnica. In scopul realizarii acestor aspiratii le stau la indemina peste 600 de unitati apartinind invatamintului prescolar, primar, gimnazial si liceal si 50 de facultati ale diferitelor institutii de invatamint superior: 13 teatre dramatice, cinci teatre muzicale, (…) 50 de cinematografe stabile cu banda normala; 51 de muzee; dintre care Muzeul de arta al Republicii Socialiste Romania,

Muzeul Taranului Roman, fost Muzeu al PCR, fost Muzeu Lenin-Stalin.

Muzeul de istorie a Partidului Comunist Roman, a miscarii revolutionare si democratice din Romania, Muzeul de istorie a orasului Bucuresti,

Muzeul de Istorie Naturala „Grigore Antipa”, Muzeul satului, Muzeul literaturii romane; numeroase case de cultura (aflate in fiecare din cele opt sectoare ale Capitalei), cluburi ale tineretului si cluburi muncitoresti (…)

O mare parte a cartilor care se afla in rafturile celor peste 1300 de biblioteci existente in Bucuresti (…) sint tiparite la Combinatul poligrafic „Casa Scinteii”, cladire impunatoare, aflata in apropierea Parcului de cultura si odihna „Herastrau” si linga moderna sala destinata expozitiei economiei nationale, ca si diferitelor tirguri internationale. La Casa Scinteii isi are sediul si Consiliul Culturii si Educatiei Socialiste. (…)

Gara de Nord, anii ’70. A se observa imensa stema comunista de deasupra intrarii principale (coloane).

Prin cele trei principale porti – Gara de Nord,
Aeroportul International Otopeni
Aerogara Baneasa, inaugurata in 1948.

si Aeroportul Baneasa, cit si prin intregul paienjenis de intrari destinate transportului rutier, in fiecare zi sosesc in Bucuresti mii si mii de calatori din toate colturile tarii si ale lumii. Ei pot fi vazuti adesea strabatind, alaturi de bucuresteni, nu numai marile bulevarde, vizitind muzee si expozitii, admirind monumente, participind la spectacole, intruniri, congrese,

Magazinul Cocor (sus), o tinichea supradimensionata devenita magazin de lux in prezent si Magazinul Unirea, in forma lui initiala, neextinsa, din anii ’70 (jos).

facind cumparaturi in modernele magazine (Cocor, Unirea, Bucur-Obor s.a.), ci si plimbindu-se plini de incintare, pe aleile parcurilor din Capitala noastra – adevarat „oras-gradina”.

Aleea Parterului Central din Cismigiu, in 1971.

Cismigiul, perla a gradinilor din Bucuresti, de la infiintarea careia s-a scurs mai mult de un veac, parc asezat in inima orasului,

in fata monumentalei cladiri a Consiliului Popular al Capitalei, Gradina botanica, din cartierul Cotroceni, vestita prin bogatia si varietatea ei de plante,

Parcul Libertatii, actual Carol I, vazut dinspre Fantana Zodiac (sus) in 1977 si dinspre lac, in 1966 (jos).

Parcul Libertatii,

dominat de impresionanta constructie a Monumentului eroilor luptei pentru libertatea poporului si a patriei, pentru socialism,

Parcul Balta-Alba (ulterior IOR, redenumit “Al. I. Cuza” in 2004, dar cunoscut si sub denumirea de “Titan”), in anii ’70.
parcurile Balta-Alba, 23 August,
Insula Trandafirilor din Herastrau, in anii ’70.

Herastrau, (…) atrag in fiecare zi, indiferent de anotimp, nenumarati vizitatori.

Metroul bucurestean a fost inaugurat in 1979. Primul tronson mergea de la Timpuri Noi pana la Semanatoarea (Petrache Poenaru).

Iata insa ca si calatoria noastra se apropie de sfirsit. Au inceput sa coboare umbrele serii. Va ginditi cu ce sa ajungeti mai repede acasa? Atunci poftiti in aceste elegante vagoane… ale metroului. Cum? Nu e gata? Nu-i nimic. O sa fie! Pina atunci, calatoria cu acest rapid tren subpamintean o puteti face chiar… la noapte, cind va veti sprijini timpla de fata alba a pernei.

Drum bun pe magistralele vietii mereu mai frumoase ale orasului de miine, care va asteapta sa-i fiti si voi destoinici faurari.

Surpriza cea mare a brosurii este o harta cu principalele atractii din oras. Tovarasa educatoare/invatatoare/profesoara ne arata ce este important. Sub stema comunista a Capitalei (st. sus), sunt schitate fabrici, uzine, cartiere muncitoresti, cladiri publice, statui, stadioane, parcuri, muzee, toate intr-un amalgam in care categoriile isi pierd importanta. Orasul socialist este un tot unitar! Explorare placuta.

[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2017 . Designed by: Livedesign