Bucurestii Vechi si Noi

PIDU-Bucureşti – PUZ Rahova-Uranus-Piața de Flori

23 martie 2016 Andrei Popescu Bucurestii noi

După ce sper că ați aflat din articolele anterioare despre ce este PIDU, uite că am ajuns și la primele chestii practice. Poate că, mai bine spus, aproape practice pentru că e vorba de puz-urile care s-au aprobat și reglementează zone din proiect. Avem șase puz-uri și o să discut despre toate. Astăzi am să încep din sud, de la Piața de Flori-Uranus și apoi, mâine chiar, la parcul Izvor, Dâmbovița și Mihai Vodă.proiecte-PIDU

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) Zona Centrală Bucureşti este o documentaţie aprobată de CGMB în 2012, documentaţie care se vrea o strategie de dezvoltare a zonei centrale a Bucureştiului . În acelaşi timp, documentele de acest tip sunt obligatorii pentru accesarea anumitor fonduri europene. Cum s-a ajuns să se facă acest proiect, de la ce a plecat şi la ce s-a ajuns, precum şi cât de corect este întocmit nu le pot pune eu în discuţie. Există ghid pentru întocmirea PIDU şi vom vedea dacă s-a făcut corect, iar pentru modul de atribuire, alegere etc. nu am eu nimic de adăugat. Pe mine mă interesează partea de urbanism, de strategie de dezvoltare urbană. Să vedem cât şi cum este…

PUZ RAHOVA-URANUS-PIAȚA DE FLORI

Pidu Zona Centrală București are în partea de sud un singur punct important, stabilit în zona Uranus, Rahova, Piața de Flori. Și, pentru că trăim într-un oraș al coincidențelor, chiar aici avem și The Ark, mare punct important pe harta orașului. Unul dintre cei care are acțiuni pe la The Ark s-a nimerit să fie și arhitect din comitetul de inițiativă și implementare a PIDU și cred că se ocupă și cu pr-ul proiectului. Deci, normal și firesc, o coincidență că aici s-a pus și Camera de cultură alternativă (unul dintre punctele de interes de pe traseul turistic). Să vedem dacă asta e o coincidență bună sau rea și pentru București.

PUZ-PIATA-DE-FLORIAșa arată planșa de reglementări din PUZ Rahova-Uranus-Piața de Flori . Din câte am auzit, puz-urile au fost făcute pentru că primăria le-a cerut, proiectanții (arhitecții) nu au simțit în niciun fel vreo nevoie de urbanism. Și asta se vede și din puz-ul întocmit de domnul Dorin Ștefan, mare profesor și ilustru arhitect contemporan. Unii îl văd ca pe un zeu. Din păcate zeii unora fac puz-uri proaste pentru necredincioșii din București, acest puz fiind unul dintre cele proaste. Primăria le-a cerut puz pentru că avem și o parcare în subteran și, prin lege, ești obligat să reglementezi accese, circulații etc.

Să începem cu circulațiile. Sunt sigur că știți că există un proiect pentru bulevardul Uranus , a doua parte din mizeria Buzești-Berzei. Ei bine, bulevardul ăla trece printr-un tunel pe sub curtea Casei Poporului și iese la suprafață după Calea 13 Septembrie, cam în dreptul străzii Sirenelor. O chestie urâtă, dar aprobată. Puz-ul nostru prost detaliază și modifică o parte din proiectul bulevardului Uranus. Pe planșa de reglementări se vede că apare un nou tunel, cu două brațe. Ieșirea de pe un sens (cu două benzi) e pe Calea Rahovei și intrarea (o bandă pe sens) de pe strada Viilor. Și tunelul ăsta merge mai departe pânăăă… habar n-avem. Arhitectul nu ne zice cum se va întâmpla: avem tunel continuu pe toată strada Uranus sau iese la suprafață un pic, pentru a reintra imediat? Pe noi nu ne interesează. Noi facem doar pentru PIDU, bucățica cu Ark și Piața de Flori…

DETALIU-PUZ-PIATA-DE-FLORI-SCUARSă vedem un mic detaliu din scuarul care i-a interesat pe arhitecți. Piața publică din fața The Ark nu e mare lucru. Avem un POT și CUT, dar nu știm unde și cum le vor folosi. Toate imaginile cu construcții drăguțe și oameni frumoși sunt din alt film, nu se leagă deloc cu spațiul acesta. Pentru coincidența sfântă, iată, singura clădire privată inclusă în puz este The Ark, restul nu sunt importante… Piața propusă este un scuar, o suprafață rezultată după ce s-au trasat circulațiile carosabile. Avem și câteva pete de verde și eu înțeleg (sau vreau să înțeleg) că o să avem și spații verzi în piață. Din păcate nu există precizat în reglementări o suprafață minimă de spațiu verde, ceva care să asigure împotriva unor soluții idioate. Asta e, arhitectul nu e urbanist… În memoriu ni se spune că o să fie bine, că se ridică carosabilul la nivelul trotuarului și mașinile merg încet, dar avem și surprize:

memoriu-imprejmuiriPiața este tratată într-un UTR (acel SP1) și la Articolul 14 – Împrejmuiri (asta trebuia să scrie) vedem că vom avea tot felul de delimitări. Nu prea se leagă de spațiul deschis și shared space. Interesant și logic este faptul că avem delimitată o pistă de bicicliști (cu un sens), dar pe celălalt sens bicicliștii merg pe același spațiu cu automobilele. Iarăși, delimitat de pietoni și nu doar prin dalaj diferit.

Cred că merită să vedem cum arată și profilele transversale, acele minuni tehnice care ne spun cum e secțiunea printr-un anumit spațiu:

DETALIU-PUZ-PIATA-DE-FLORI-PROFILE-TRANSVERSALEȘi acum stăm și ghicim. Unde e fiecare secțiune? Dificil de găsit, dar poate e mai important cum se delimiteză spațiul. Și iată cum delimităm pista de biciliști de restul traficului! Frumos și profesionist… Se bate toba pe traseul turistic cu accent pe circulația pietonală și a bicicliștilor, dar nu știm exact care este profilul acestui traseu și, dacă am identificat eu corect zonele, mai degrabă nu există decât mici transformări (prin adăugarea pistei de bicicliști). Nu știm cât de turistic poate fi traseul pe lângă Academie… putem scoate aparatul ca să facem poze drăguțe?

DETALIU-PUZ-PIATA-DE-FLORI-PIATA-PAVILIOANEPiața de Flori este o zonă tratată separat și o trabă foarte bună este faptul că se introduceîn amenajare și fostul Economat, se reface corpul de clădire dinspre scuar și avem acele pavilioane. Pavilioanele nu știm cum o să arate sau cum vor fi amplasate. E corect în faza asta (de urbanism) să nu știm exact, dar cred că ar fi fost de dorit o stabilire clară a retragerilor între aceste pavilioane. Adică, domnul arhitect trebuia să spună care sunt retragerile minime între clădirile de pe parcelă. Nu a făcut-o și, în același timp, avem și retrageri dubioase (în parte de vest), unele cotate (11m), iar altele generând niște spații ale nimănui.

Pe partea cu bulevardul Coșbuc nu avem mai nimic precizat, iar legăturile cu vecinii destul de importanți sunt nule. Sigur, The Ark reprezintă ceva în zonă, dar Bragadiru e un brand (cum le place să audă) mult mai important și un brand care are destule clădiri pe acolo. Nimic din acestea nu sunt interesante pentru cei de la PIDU. Senzația mea este că totul este sau va fi îngrămădit într-un spațiu apropiat The Ark, eventual care poate fi folosit în legătură cu acesta. Îngrămădirea într-o zonă în care ai atât de multe spații și terenuri libere, destructurate și cu un potențial imens de dezvoltare pare idioată. Poate că prea mulți privați strică, dar nici nu avem de unde afla dacă s-a încercat contactarea și atragerea altor actori importanți din zonă.

O scurtă concluzie depre puz

Proiectul puz-ului este prost, cu lipsuri majore pe partea de reglementări. Pe mine nu mă miră, căci arhitecții aceștia nu au părut interesați de partea de urbanism. Important este să își realizeze ideea lor și atât. Ideea arhitectului e din principiu genială. Ce se va întâmpla dacă nu se face exact ideea aia? Se poate folosi puz-ul pentru apariția a altceva? A altceva poate mai puțin interesant pentru publicul larg… să spunem, ăăăă, poate o sală de nunți, botezuri, cumetrii… Cum ar fi? Eu vă zic că e posibil. Chiar s-ar crea un pol de interes urban… avem deja în zonă ceva de cristal și uite așa, hop, ditamai camera de cultură alternativă. Alternativă la PIDU.

Din păcate nu există un interes de dezvoltare a zonei, a zonei Uranus, a Rahovei, care de abia începe de aici. Nu văd nici măcar un interes pentru dezvoltarea terenurilor din jur sau implicarea vecinilor. Și avem acolo vecini mici, locuitori ai zonei, dar și destule entități private cu istorie și brand pentru București. Nu știm și nici nu reglementăm diametrala pornită din Buzești și terminată aici în coadă de pește. Poate cel mai prost lucru că nu se dorește nici măcar stabilirea unor oportunități de dezvoltare ulterioară. Ce simplu ar fi fost de introdus un traseu de bicicletă care să se continue către vecinătăți. Nu trebuia să se realizeze, dar reglementarea acestui cap ar fi dat posibilitatea ulterior. Puteau să își ofere chiar viitoare legături cu proiectele PIDU din zonă… Și ar mai fi fost și alte lucruri mici… chestii de urbanism.

[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2019 . Designed by: Livedesign