Bucurestii Vechi si Noi

Cabaret și Teatru de varieteu

06 iunie 2016 Adrian Majuru Bucurestii vechi

 

În București a existat întreaga varietate de localuri pentru distracție: cabarete, teatre de varieteu, grădini de vară, săli de bal pentru toate pungile, cluburi de noapte, tripouri felurite, restaurante, braserii, cafenele, terase, menajerii, curiozități prezentate ad hoc la vreo răspântie de mahala.
Bulevardul Regina Elizabeta “tăiat” iniţial pâna la Piaţa Kogălniceanu, între anii 1870 şi 1872, a fost pentru început bulevardul dedicat promenadei deoarece deschidea un acces modern către parcul Cişmigiul şi întinsele grădini care-i urmau, Belvedere şi Procopoaiei. Foarte curând, în mai puţin de douăzeci de ani, aici vor fi aduse noi tipuri de distracţii, care vor atrage pe foarte mulţi doritori de senzaţii “tari”.
Între timp mulţi investitori s-au orientat către noul bulevard “Regina Elizabeta”. În anul 1912 a fost deschis primul cinematograf de aici, şi al doilea din Bucureşti, “Capitol”. Palatul Eforiei de vis-a-vis a găzduit multe spectacole de varieteu şi proiecţii cinematografice în sălile sale de la parter. La începutul anilor 1920 sala de cinema şi aceea de teatru a Palatului Cercului Militar erau închiriate de trupe private. În spatele lui, în afara cabaretului “Alhambra” apărut în anul 1915, s-au mai aflat teatrele de varieteu “Femina” şi “Maxim” dar si cabaretele “Pigalls” şi “Moulin Rouge”. Pe strada Sărindar(azi Constantin Mille) se afla barul-cafenea “Alhambra”. “Această cafenea care nu are nici tradiţie, aşà s’a inaugurat şi aşà continuă să fie: interlopă şi infectă. Acì se adună aşà numiţii artişti şi artiste ale varieteului «Alhambra» spre a se «recreà». Acì se pun la cale contractele de angajament ale artistelor, contracte alcătuite de patron în aşà fel, că artistele sunt şi rămân la discreţia lui”(M.Socianu, Tainele Capitalei, 1919).
Cabaretele «Alhambra», «Moulin Rouge» sau varieteul «Salata», apoi teatrele de vară «Iunion», «Oteteleşanu» sau «Blanduzia» jupânului Stavri, grădinile «Raşca», «Belvedere» sau «Heliade», cinematografele «Select», «Trianon» sau «Lux», multe dintre ele cu săli de biliard şi popice dar mai ales programe de divertisment, animau viaţa nocturnă a orăşenilor de oriunde ar fi fost ei.
Divertismentul nocturn ca prelungire şi variaţie a diurnului, mai riguros cu moravurile şi mai intolerant cu deviaţiile ludicului, a explodat după primul război mondial, chiar din anii foarte tulburi 1917-1919.
Divertismentul a însemnat şi cultură veritabilă dacă este să amintim aici compania teatrului «Cărăbuş» înfiinţat de Constantin Tănase tot după marele război.
Bucureştiul de azi a pierdut cultura veritabilă a cabaretului de calitate, a teatrului de varieteu moşit de numeroasele grădini de vară, vechi de o sută de ani déjà în anii interbelicului. Divertismentul s-a furişat după 1947 în sălile de teatru, uşor de manevrat ideologic iar apoi, cinematograful, adevărat mijloc de re-formatare ideological și culturală a noilor generaţii de după 1950. Este vorba de controlul absolut şi cenzurat al filmelor şi spectacolelor, care s-au derulat timp de 50 de ani, în opoziţie cu libertatea de expresie şi de marketing a divertismentului, foarte apreciată de impresarii noştrii interbelici.

[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2019 . Designed by: Livedesign