Bucurestii Vechi si Noi

În București nu mai doarme nimeni că nu mai știe nimeni cum!

01 aprilie 2017 Dumitru Alexandru Filimon Bucurestii noi, Cauze si convingeri

Respiră în timp ce te gândești la o groază de lucruri. E o mare grozăvie pe capul tău. E dimineață și tare ți-ai dori să fugi undeva. Oriunde! Chiar și un parc te-ar coafa decât traficul și rutina care îți macină sufletul în fiecare zi. Lubrifiantul tău este ambiția. Trebuie să ajungi cineva, om sau domn, nu contează. În lanțul trofic bucureștean tu trebuie să ai locul tău. Tu vrei să fii o specie! Vrei să avansezi chiar dacă împlică parvenire. Scuze e veche.

”Așa procedează toată lumea! Așa e viața în fond! Nu? Ce, tu știi mai bine ca mine . Ești mai breaz. Ai princiipii băi?”. Linia gri a societății e din ce în ce mai mare. Foamea ei de spațiu este depersonalizarea ta. Bun venit pe un drum monocromatic și bicisnic. Ai un distins destin ce băltește în delirul cotidian.

Sau poate alegi să nu îți tatuezi Bucureștiul în suflet! Între insomnii și somnambulism, bunul simț îți amintește că existi.

Tu asculți zgomotul din București? Îți spune ceva?

În București lucrurile sunt într-o dinamică continuă. Aici nimic nu doarme! Bucureștiul e o forfotă nesfârșită în care fiecare încearcă din răsputeri să răzbească sau să supraviețuiască. Jungla bucureșteană are unele specimene exotice fără îndoială. Alături de ele înveți să trăiești. Cei care nu reusesc să se adapteze acestui stil de viață, mai devreme sau mai tarziu, ajung să fie defazați în timp. Dacă nu fac un compromis cu prezentul ajung să facă unul cu timpul. 

E discutabil în ce măsură e o dovadă de înțeleciune să te retragi undeva într-un orășel mai micuț cuprins misterios de o neîntreruptă liniște și rutină, însă îți vei abandona visele din perspectiva unui confort psihologic. Privește atent oglinda și spune: ”Încă nu am 55-60 de ani!”.  Unii reușesc de minune să ”îmbătrânească” precoce și să se limiteze doar la orizontul de asteptare pe care îl insuflă orășelul respectiv. În fond, fiecare cum își așterne așa doarme.

Unde se duc totuși visele tale când la 30 de ani ai tabieturi și meditezi intens la confortul tău de zi cu zi, nu doar cel psihologic?

Bucureștiul te ține în priză așteptând să te electrocutezi la primul colț! 

Bucureștiul te învață să aștepți!  Te forțează să ieși din tine și să-ți pui cât mai puține piedici singur în viață. Când ai mult timp liber de multe ori alegi să-ți limitezi singur perspectivele. 

Bucureștiul are o anumită energie care nu-ți dă pace! Te ține alert, îți dă un șut în fund când sperai că ai și tu un moment de liniște. Și mai este ceva ce seamănă un pic cu reversul medaliei.

În București lumea a uitat să doarmă!  Pur și simplu, nimeni nu-și mai amintește cum era odinioară când reușeai în mod natural, instinctiv, să pui capul pe o pernă și să-ți odihnești trupul și sufletul.

[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2019 . Designed by: Livedesign