Bucurestii Vechi si Noi

La mulţi ani Ioana Calotă!

25 mai 2017 Bucurestii Vechi Si Noi Semnalari Culturale

Astăzi o sărbătorim pe actriţa Ioana Calotă, un suflet cald, bonom ce vibrează pe scenă într-o modalitate artistică proprie. Sub îndrumarea marilor maeştri, la Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti a învăţat că meseria de actor se face fără măsură, când vine vorba de dăruire şi implicare. A fost ucenica unor mari profesori de teatru, precum: Cătălin Naum, Mircea Albulescu, Sanda Manu, Ion Cojar, Gelu Colceag şi Tania Filip şi încă din timpul facultăţii a primit roluri pe care le-a construit pe sensibilitate şi feminitatea sa ingenuă.

S-a aventurat în piesele lui Mihail Sebastian ca Magda Miu în Ultima oră şi Mona în Steaua fără nume; a fost Maria Sineşti în Jocul ielelor de Camil Petrescu, Colombina în Arlechino; Popova în Ursul de A.P. Cehov; Ronette în musicalul Little Shop of Horrors, compus de Alan Menken pe textul lui Howard Ashman. Dar, subtilitatea jocului şi tăria sufletească au pus-o faţă în faţă şi cu personaje precum Hamlet, Alcesta, Lady Macbeth sau Hedving Ekdal.

Mereu veselă, cu un suflet mare şi deschis, Ioana Calotă este persoana care captează imediat atenţia. Este pata de culoare, este gura de aer a trupei Teatrului Nottara. Îşi lucrează rolurile cu grijă şi dragoste, le dă viaţă lăsându-le să crească ele singure, să împrumute de la ea tot ce au nevoie, pentru a trăi intens şi adevărat înaintea spectatorului. Pasiunea şi imaginaţia cu care îşi concepe personajele au ajutat-o să fie distribuită în numeroase montări, de cele mai multe ori texte reper în lumea teatrului.  A fost Polly Peachum în Opera de trei parale de Bertolt Brecht şi Anna Wyniarski în Nu vorbiţi cu actorii de Tom Dudzick, ambele în regia Dianei Lupescu, Rosetta în Leonce şi Lena de Georg Büchner, în regia lui Felix Alexa, Sorina în Înşir-te mărgărite! de Victor Eftimiu, în regia lui Alexandru Dabija, Lisa în Cheek to Cheek, un spectacol de Radu Afrim şi Secretara în Special sânge de Guy Foissy, în regia lui Bogdan Huşanu.

Pe scena Teatrului Nottara a putut fi urmărită în spectacolele regizate de Diana Lupescu: De dor şi drag, Maria Tănase, Umor, amor, fior de dor… în Bucureşti, în Mult zgomot pentru nimic de William Shakespeare – în rolul Hero, în Mobilă şi durere de Teodor Mazilu, realizând o reuşită Melania, precum şi în Titanic Vals de Tudor Muşatescu, sub coordonarea lui Dinu Cernescu, unde a jucat o spumoasă Miza sau în Roman teatral de Mihail Bulgakov, în personajul Veşniakova, o montare a regizorului Vlad Massaci.

Însă talentul şi personalitatea sa deosebită au recomandat-o şi pentru alte colaborări: cu Teatrul Metropolis (O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale şi Copiii la putere de Roger Vitrac, amândouă în regia lui Gelu Colceag sau Azilul de noapte de Maxim Gorki, în direcţia de scenă a lui Mircea Marin) sau pentru proiecte independente, cum ar fi: Take, Ianke şi Cadîr de Victor I. Popa, în regia lui Doru Ana, Şocant (Blasted) de Sarah Kane, în regia lui Szabó K. István şi Feisbuc, un spectacol de Alexandru Jitea.

De asemeni, pe Ioana Calotă o leagă numeroase amintiri de Teatrul Naţional Radiofonic, unde a dat glas multor personaje, care au lăsat în memoria ascultătorului o voce jucăuşă, sinceră, de tânără candidă şi visătoare. Dintre spectacolele radiofonice amintim: Ziua de naştere a infantei de Oscar Wilde, Zăpezile de altă dată de Dumitru Solomon, Zalmoxe de Lucian Blaga, Drumul lui Orfeu de Ursula Rani Sarma, Musicalul unei nopţi de vară, Frumoasa din pădurea adormită de Charles Perrault,  Francesca da Rimini de Gabriele d`Annunzio, Duios Anastasia trecea de Dumitru R. Popescu.

„Dumnezeu primește felul nostru de a fi actori. Lui Dumnezeu îi place râsul și are un simț al umorului foarte dezvoltat”, crede actriţa Ioana Calotă. Ea a povestit într-un interviu pentru revista Lapunkt drumul spiritual către teatru, către oameni către o viaţă prealină în care te mulţumeşti cu puţin. Felul în care înţelegi aceste lucruri determină şi felul prin care îl vei privi pe Dumenezeu!

Frânturi din interviu:

Copilăria este intrarea în lumea asta nevinovată, iar bătrânețea este revenirea la copilărie. Avem mereu de învățat de la copii și bătrâni. Fiecare are nevoie la un moment dat să se întoarcă la starea de copil și să se împlinească spiritual. Acum suntem prinși în confortul cotidian și nu mai avem aspirații sufletești, care să ne împlinească și să ne redea sentimentul de preaplin”

„Scena te face să fii puternic și scoate din tine tot ce e mai bun. Bineînțeles că există o alchimie, căci teatrul este și o terapie: ajută individul să iasă din sine. Să fie histrion, să arate cum este exact pe dinăuntru”

„Pentru a face acte de caritate nu trebuie neapărat să ai bani. Poți să ajuți cu o îmbrățisare sau cu un zâmbet. Există asociații care te cheamă să legeni copii nou-născuți care nu au mame. Trebuie doar să-i ții în brațe, ca să simtă căldura unui piept de femeie”

Sursa> http://www.lapunkt.ro/2016/01/08/imi-retraiesc-copilaria-pe-scena-interviu-cu-ioana-calota/

 

»
Spectacole la Teatrul Nottara, în această stagiune
Mult zgomot pentru nimic – Hero
Titanic Vals – Sarmisegetuza
Vestul singuratic – Girleen
Fazanul – Armandine
Călătoria – Prezicătoarea
Familie de artişti – Carmen
Efecte colaterale – Diana
Provocări inocente – Purcica
Alcool
Opt femei – Augustine (mătuşa, sora lui Gaby)
[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2019 . Designed by: Livedesign