Alexandru Giboi, director general al Agenției Naționale de Presă AGERPRES, a oferit un interviu pentru Bucureștii Vechi si Noi în care a explicat mizele actualului proiect de modificare a legii AGERPRES, subliniind că acest demers legislativ, inițiat de Lucian Romașcanu, ”va face ca independența AGERPRES să devină istorie” într-un context în care societatea românească a crescut din mai multe punct de vedere și nu mai are nevoie de involuții ale democrației sale.
”Vom uza de toate mijloacele pentru a stopa acest proiect anti-democratic. Dacă totuși va trece, este foarte important ca românii să știe în ce fel aceste modificări îi vor afecta pe termen scurt, mediu și lung”, consideră Giboi.
–Având în vedere comportamentul membrilor Comisiei de Cultură a Senatului vis a vis de proiectul de modificare a legii AGERPRES acesta ne indică în mod clar că natura acestui demers instituțional nu este una procedurală, firească. Exista un interes conturat clar de a face ca independența AGERPRES să devină istorie sau pur și simplu interesul este o schimbare de forțe în rândul conducerii cu orice preț?
Proiectul de lege aflat în discuție acum nu are nicio legătură cu păstrarea independenței AGERPRES. Cred, că, de fapt, se poate spune că acest proiect va face ca independența AGERPRES să devină istorie, printr-o schimbare de forțe în rândul conducerii.
-Care este cel mai mare risc pentru AGERPRES în contextul acestei noi legi? Se va mai putea face jurnalism la AGERPRES sau de acum Parlamentul va decide ”cât jurnalism se face acolo”?
Riscul cel mai mare ține de politizarea instituției. Inițiatorul proiectului, Lucian Romașcanu, continuă să menționeze nevoia de control asupra Agenției. Nu poți alătura cu succes, într-o societate democratică, noțiunile de “control” și de “presă”. Este pur și simplu o tentativă de a ne arunca înapoi în perioada comunistă, atunci când statul avea controlul absolut asupra instituțiilor publice de presă, și nu numai asupra acestora. Jurnaliștii trebuie să decidă “cât jurnalism se face” în AGERPRES, nu domnul Romașcanu.
–Ce ar trebui să cunoască românii din acest episod al istoriei AGERPRES?
Publicul nostru ar trebui să știe că orice tentativă de control statal asupra presei nu este benefică pentru funcționarea corectă a principiilor democratice la care am aderat cu toții odată cu ieșirea din comunism. Un lucru este foarte important, apropo de misiunea de informare publică pe care o are Agenția: un public bine informat, care are acces la știri corecte, echidistante, va putea lua cele mai bune decizii pentru viața sa, a familiei sale și a societății în care trăieste. Dacă îi iei această sursă de informare profesionistă, echidistantă, faci loc manipulării. Acesta nu ar trebui să fie o discuție pe care să o purtăm în România secolului 21.
-Veți continua să vă luptați cu această lege chiar dacă va trece?
Eu sper să nu treacă. Sper, totuși, că inițiatorii vor asculta opiniile profesioniștilor naționali și internaționali din domeniu, care s-au manifestat deja împotriva acestui proiect. Vom uza de toate mijloacele pentru a stopa acest proiect anti-democratic. Dacă totuși va trece, este foarte important ca românii să știe în ce fel aceste modificări îi vor afecta pe termen scurt, mediu și lung.
