Bucurestii Vechi si Noi

Eminescu despre Bucureşti…

21 noiembrie 2017 Bucurestii Vechi Si Noi Bucurestii in istorie, Editorial

Bukarest (în românește București), din 1665 capitala Țării Românești, din 1862 a Principatelor Unite Moldova și Țara Românească (România), se întinde pe câmpia ondulată pe ambele părți ale Dâmboviței, la circa 8 mile de Dunăre. Legenda atribuie prima așezare unui cioban pe nume Bucur. Or, credibilitatea acestei [legende] este mare, căci o astfel de presupunere nu contrazice cu nimic modul în care au fost întemeiate cele mai multe sate românești… [în ediția a XI-a a Lexiconului, afirmație exclusă din ediția a XIII-a la sugestia lui Eminescu]… În secolul 15 locul era ocupat numai de un castel „Cetatea Dâmboviței”, care a fost cucerită de Ștefan cel Mare. Astăzi orașul are în diametru peste o milă și oferă mai ales din partea sudică, cu multele sale biserici, majoritatea acoperite cu tablă foarte strălucitoare, turnuri și cupole din verdele frumos dintre masa de locuințe, o priveliște deosebit și măreață. În legătură cu [***].
Ca aspect exterior, B[ucurești] forma mai demult o stațiune de tranziție între Orient și lumea occidentală și mai are încă și în prezent în cea mai mare parte caracterul unui mare oraș agricol. Cele 25 000 de case sunt în mare parte construcții proaste, B[ucurești] are 114 biserici grecești și trei catolice, câte o casă de închinare luterană, calvină și armeană, 10 sinagogi, 20 de case de rugăciune evreiești, 40 hotele mai importante, 10 cafenele, 60 de grădini mai mari particulare, 645 de străzi cu o lungime de 203 114 metri, din care 119 460 metri sunt pietruiți, 2 hale comerciale, 6 piețe publice, 7 curți bisericești, 1 universitate, 2 licee, 2 gimnazii inferioare, 1 seminar teologic, 1 școală comercială, 2 școli superioare de fete, 1 școală medicală-chirurgicală și o școală de medicină veterinară, 1 conservator, 1 școală de pictură, un Institut macedo-român, 16 școli elementare pentru băieți și 14 pentru fete, 12 librării, 14 tipografii, 6 institute de litografie, o bibliotecă națională, un muzeu zoologic-mineralogic și unul de antichități, începuturile unei galerii de tablouri și 8 spitale mari și bine dotate. Este reședința principelui român, sediul mitropolitului, al guvernului, al curții supreme de justiție și casație, al Camerelor și al tuturor autorităților superioare civile și militare. Un mare orfelinat a fost întemeiat în 1862 de principesa Elena, iar pe vremea prințului Știrbei a fost construit un teatru de stat pentru Opera italiană și teatrul românesc. (La șosea, înaintea Barierei, din vremea prințului Bibescu [se găsește] un loc frumos de plimbare, pe care se desfășoară un Corso strălucitor. Alte locuri de plimbare sunt: Cișmigiul, grădina Sfântul Gheorghe și grădina Episcopiei). Industria este până acum precară. Se produc de fabrică: cărămizi, petrol, fierărie, lumânări și altele.
Datoriile bănești ale localității B[ucurești] se ridică la 17 000 000 franci, veniturile la 4 000 000 franci. Garda națională este formată din 6 000 de oameni. Poliția comunală din 600 de oameni. Serviciul de pompieri din 700 de oameni. Consumul anual de alimente este de: 18 000 000 pâini albe, 7000000 pâini negre, 5 200 000 kg carne de vită, 740 000 kg carne de porc și alte sortimente, în afară de vânat și carne afumată. Începând din anul 1872 orașul are iluminație cu gaz. În fiecare an se construiesc în medie 500 de locuințe noi. (Ms. 2 269, filele 63 recto – 66 verso).”

[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2017 . Designed by: Livedesign