Bucurestii Vechi si Noi

înghițim jeg toată iarna.

12 februarie 2018 The Hungry Mole Bucurestii in istorie

Ce i se mai poate reproșa – în plus! – Bucureștiului este uriașa-i lipsă de flexibilitate.

O știți – primăvara vine-n martie, dar montăm țîșnitorile-n mai; la anul-i programat un bulevard să fie asfaltat – deci pîn-atunci nu astupăm gropile de pe el; genu’ ăsta de mizerii…

Și – peste toate – mizeria de iarnă.

Ca să nu fim luați în surprindere de venirea zăpezii, ne pregătim îndelung… cu scuze plauzibile. Dar asta-i altceva.

Ce-i important e că din noiembrie și pînă-n martie, nu facem nimic altceva decît „să fim pregătiți” pentru iarnă.

Or, de multe ori… n-avem iarnă!

Uite, anul ăsta am ținut-o numai într-un ianuarie primăvărtec.

Uscat, însorit, vesel, numai prielnic să ieșim din casă la plimbare unde vedem cu ochii!

Și ce vedem cu ochii? Eternele margini de stradă pline de noroi necurățat, nesfîrșitele bulevarde nespălate, obișnuitele trotuare pline de jeg.

În loc să ținem salubritatea cu pușca la picior, „pregătită” de intemperia care nu vine, hai s-o scoatem pe stradă; hai s-o punem să păstreze curățenia orașului!

Fiindcă nu-i corect să-nghițim jeg pîn’la „curățenia” de primăvară.

[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2018 . Designed by: Livedesign