Bucurestii Vechi si Noi

Oamenii nu mai privesc fluturii

18 iunie 2018 Dumitru Alexandru Filimon Cauze si convingeri

S-a oprit un future pe nasul unei statui oarecare. De acolo privea cel mai frumos sărut de poveste ce parcă reușea să producă o roșeață puternic vascularizată și impozantei figuri de ciment. Prin jur oamenii treceau nepăsători pe lângă o poveste cu două personaje ce nu mai cântăreau timpul, călărind pur și simplu secundele ce șopteau veșnicia în urechi.

Zâmbetele lor curgeau într-o taină ce-i făcea și pe acei cinici trecători să tresară și să zâmbească, cei drept, zâmbeau mai mult pentru sine.

  1. De ce oare nu sunt oamenii fericiți Vlad?
  2. Așa ca noi te referi?
  3. Mă refer la modul general. De ce insistă să complice cele mai mici lucruri?
  4. Se bucură din așteptări, nu de timp, nu-și construiesc bucuria decât din așteptările care ar putea să vină la un moment dat, într-un viitor îndepărtat, nici nu contează cât de îndepărtat.
  5. Din așteptări? La ce te referi exact?
  6. Se bucură doar dacă le iese planul așa cum l-au stabilit, cum l-au conturat ca cel mai minuțios giuvaier, cum li-au conturat linie cu linie. Dacă nu, devin posaci și dau vina pe cele mai banale lucruri.
  7. Pe înghețată nu mai dă vina nimeni, răspunse Andreea cu un aer avar în timp ce devora înghețata.
  8. Doar cei care se duc apoi la stomatolog.
  9. Mie îmi place înghețata și nu mi-e frică de stomatolog.
  10. Tuturor ne e frică. Cu timpul și înghețata ajunge un pretext pentru cele mai banale lucruri.
  11. În București ai foarte multă înghețată. Dacă aș fi un future aș mânca înghețată tot timpul.
  12. De ce?
  13. Ei sunt foarte subțiri, n-ai văzut? Iubesc dulcele și mor repede, fără diabet, fără complicații, se duc ușor.
  14. Crezi tu că sunt fericiți?
  15. Fluturi sunt fericiți când îi privesc oamenii?
  16. Crezi tu că mai au timp nebunii aștia să privească prin jur.
  17. Și fericirea?
  18. Și fluturii?
  19. Am un pic de ciocolată pe buze.
  20. Așteptam să mai alunece un pic.

Nimeni nu observase fluturele . Nici măcar statuia ce roșea deasupra. Vlad și Adreea continuau să se sărute pasional și sportiv în constrast cu lumea hașurată din jur. Printre oamenii hasurați un fluture purta un sărut cu gust de înghețată. Și totuși el mai găsea timp să zboare printre ei purtându-le sărutul, cum timpul ar mai avea răbdare.

[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2019 . Designed by: Livedesign