Bucurestii Vechi si Noi

Incineratorul lui Oprescu merge mai departe, în timp ce activiștii de mediu atacă incinerarea deșeurilor …

06 august 2018 Bucurestii Vechi Si Noi Bucurestii noi
Incinerarea gunoiului soluția salvatoare? 
De vreo doi ani încoace, există o dezbatere publică destul de aprinsă privind soluțiile pentru gestionarea deșeurilor. Producem deșeuri, zilnic, dar ce facem cu ele? Pentru cei cu o perspectivă mai îngustă, răspunsul este :le ducem la ghena de gunoi a blocului. Dar lucrurile nu se încheie la ghena de gunoi. Ce se întâmplă, apoi, cu deșeurile?
Până acum, răspunsul autorităților și al întregii societăți la această întrebare a fost: le aruncăm la groapa de gunoi. Așa se face că marile orașe sunt înconjurate, astăzi, de munți de gunoi.
De curând, am început să ne dăm seama că acești munți de gunoi afectează factorii de mediu, solul, apa, aerul și, deci, au repercusiuni grave asupra sănătății noastre, pe zeci de ani, după închiderea gropilor de gunoi. În plus, dacă vom continua să producem și să aruncăm atâta gunoi, în curând vom fi sufocați, la propriu, de propriile noastre deșeuri.
Sub presiunea realității dar și a Comisiei Europene, care ne cere să reducem poluarea, fiindcă afectează grav viața oamenilor, am început să vorbim despre colectare selectivă, despre reciclare și valorificare, despre economia circulară… Bine, dar ce se întâmplă, totuși, cu gunoiul rămas după ce colectăm selectiv, reciclăm etc.?
În acest context, a apărut în peisaj „soluția providențială, incineratorul de gunoi. Acesta nu doar că arde deșeurile, care nu mai sunt aruncate la groapa de gunoi, dar produce și energie din ele, ilustrând perfect principiul economiei circulare și pe cel al folosirii surselor regenerabile de energie.
Zis și făcut, incineratoare de gunoi au fost incluse de către Ministerul Mediului și în Planul Național de Gestiune a Deșeurilor (PNGD), drept cea mai ecologică soluție pentru problema gunoiului. Autoritățile se întrec în a ne povesti cum orașe civilizate din țările de largă respirație democratică și-au construit incineratoare de gunoi chiar în centru, pentru că aceste centrale termice pe gunoi ar fi total nepoluante…
Oare chiar așa stau lucrurile? Să vedem care este situația gunoiului și a soluțiilor de gestionare a deșeurilor în cazul celui mai mare oraș al țării, Bucureștiul…
Bucureștiul înconjurat de munți de gunoi…
Bucureștiul, care, împreună cu Județul Ilfov, înseamnă vreo 3 milioane de suflete, este înconjurat de un adevărat lanț muntos format din gunoi. Este vorba despre gropile de gunoi de la Vidra și Gina, care se află în proces de reînnoire a Autorizațiilor Integrate de Mediu, și despre groapa de la Chiajna – Rudeni, care a fost reautorizată pentru următorii 10 ani. Mai există și groapa de gunoi Giulești, actualmente inactivă, un adevărat dezastru ecologic.
Problema este că tot mai mulți cetățeni, atât din București, cât și din Ilfov, cer închiderea gropilor de gunoi, care le afectează grav calitatea vieții, prin poluarea aerului, solului, subsolului și apei pe care o generează.
În acest context, Primăria Capitalei, dar și ca urmare a presiunilor constante din partea Comisiei Europene, Primăria Capitalei a venit, încă de acum 6-7ani, cu soluția unui mare incinerator, care să rezolve problema gunoiului din București și Ilfov și care să producă curent electric și suficientă energie termică pentru a alimenta tot orașul, pe timp de vară…
Ieri, la o dezbatere privind Planul de Măsuri pentru Menținerea Calității Aerului în Județul Ilfov, viitorul incinerator de gunoi de un sfert de miliard de euro al Bucureștiului era prezentat ca soluția ce va scăpa Ilfovul și de poluarea generată de către gropile de gunoi și de propriile deșeuri de către președintele Consiliului Județean Ilfov, Marian Petrache.
Incineratorul de gunoi face un pas mai departe… 
Conform portalului electronic de achiziții publice, SEAP, Primăria Municipiului București (PMB) a atribuit asocierii formate din Eptisa România și Eptisa Servicios de Ingenieria contractul pentru furnizarea de servicii de manager de proiect în vederea gestionării planului de construire a unei Instalații de Tratare Termică și Valorificare Energetică a Deșeurilor Solide, adică o centrală termică pe bază de deșeuri municipale.
Potrivit SEAP, contractul, estimat inițial la 3,2 milioane lei, fără TVA a fost atribuit, pe 25 iunie, pentru suma de 2,65 milioane de lei, fără TVA. Este vorba despre un contract de management de proiect în vederea accesării de fonduri europene și implementării proiectului. PMB ar putea deconta din fonduri europene nerambursabile aferente Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) circa 180 de milioane de euro.
Spaniolii care au câștigat licitația pentru managementul proiectului incineratorului de gunoi mai sunt implicați în București și în reabilitarea termică a blocurilor din Sectorul 3.
Ce va construi Primăria Capitalei… 
Potrivit caietului de sarcini al licitației, PMB urmează să construiască o Instalație de Tratare Termică și Valorificare Energetică a Deșeurilor, care să producă atât energie electrică, cât și termică și să „poată asigura producția de energie termică din perioada de vară pentru consumatorii racordați la sistemul centralizat din Municipiul București, prin valorificarea energetică a deșeurilor municipale solide”.  
Investiția, estimată la 250 de milioane de euro, va include o stație de valorificare energetică a deșeurilo, două biodigestoare și o stație de tratare microbiologică, care, ulterior, va deveni stație de sortare a deșeurilor.
Instalația de tratare termică și valorificare energetică va avea o capacitate de 300-350 de mii de tone de deșeuri pe an și se estimează că va funcționa 8000 de ore, anual. Această centrală termică ce va arde deșeuri ar putea produce 124 de mii MWh/an energie electrică și 350 de mii MWh/an energie termică, totul din resurse regenerabile.

Unde va fi construit incineratorul… 

Amplasamentul investiției nu a fost încă stabilit, aceasta fiind una dintre sarcinile prestatorului de servicii din contractul de asistență tehnică. În vederea întocmirii studiului de fezabilitate, acesta va trebui să propună mai multe scenarii de amplasare. Ceea ce se știe, însă, de pe acum este că, pentru a dezvolta o investiție de asemenea anvergură, trebuie ales un amplasament care să beneficieze de o infrastructură pregătită cu rețea de gaze naturale, rețea termică, rețea electrică. De asemenea, trebuie ținut cont și de spațiul necesar pentru construcția propriu-zisă și de accesul la toate celelalte utilități. Pentru a îndeplini toate aceste condiționalități, ar putea fi ales unul dintre amplasamentele actualelor CET-uri ale ELCEN…
Puțină istorie… 
Într-o primă etapă, derulată în perioada 2010-2011, s-a încercat dezvoltarea unui proiect de investiții privind construirea unei instalații de tratare termică și valorificare energetică a deșeurilor solide la nivelul Regiunii 8 București-Ilfov. Această soluție care nu s-a dovedit viabilă din cauza lipsei unui cadru instituțional și decizional necesar pentru dezvoltarea proiectului. Mai pe românește fie spus, nu s-a reușit un acord între Primăria Capitalei, condusă pe atunci de Sorin Oprescu, și Consiliul Județean Ilfov, la șefia căruia se afla tot actualul președinte, Marian Petrache.
Comisia Europeană cerea incineratorul de gunoaie de la București… 
În aceste condiții, Comisia Europeană, prin rapoartele de misiune transmise autorităților române, a atras atenția asupra necesității continuării eforturilor pentru promovarea proiectului, în caz contrar România riscând neîndeplinirea angajamentelor asumate în sectorul deșeurilor și, implicit, aplicarea de sancțiuni în urma declanșării procedurilor de nonconformitate (infringement) cu legislația comunitar, se afirmă în caietul de sarcini al licitației.
Acum 3 ani, Oprescu vorbea despre incineratorul de gunoi… 

În vara anului 2015, înaintea accidentului socio-juridic pe care l-a suferit în septembrie, fostul Primar General al Capitalei, profesor doctor Sorin Mircea Oprescu declara că, în București se intenționează să se construiască un incinerator de gunoaie, o unitate de producție care ar putea asigura circa 5% din energia termică a Capitalei, în condiții de „înaltă performanță și randament”.

În urmă cu trei-patru ani, Sorin Oprescu evalua investiția la 190 milioane euro și menționa, încă de pe atunci, că banii vor veni din fonduri europene.

Reversul medaliei…

Irina Breniuc, care reprezinta Asociațiiile „Energy Justice” și „Zero Waste” spune că incineratoarele de gunoi pentru producția de energie sunt o soluție de nedorit, în ceea ce privește managementul deșeurilor, deși ele sunt menționate în Planul Național de Gestiune a Deșeurilor, întocmit de către Ministerul Mediului.
Construcția de incineratoare acționează împotriva principiului prevenirii și diminuării producerii de deșeuri. Investițiile realizate de agenți economici privați pentru construcția de incineratoare sunt uriașe, iar autoritățile locale se angajează să livreze o anumită cantitate de deșeuri pentru incinerator, pe o perioadă de circa 30 de ani. Deci, este foarte clar că incineratoarele acționează împotriva principiului prevenirii și reducerii cantității de deșeuri produse, a declarat Breniuc pentru București FM.

Spre exemplu, dacă instalația ce urmează a fi construită la București va avea o capacitate de 300 – 350 de mii de tone de deșeuri anual, Municipalitatea va trebui să mențină această cantitate de gunoi pe o perioadă îndelungată, până la amortizarea investiției, în loc să ia măsuri pentru scăderea cantității de deșeuri generate la nivelul Capitalei.
Pe de altă parte, chiar și cele mai noi tehnologii de ardere a deșeurilor, precum gazeificarea sau arcul de plasmă, au efecte nocive asupra sănătății oamenilor din zona în care funcționează, spun cei de la „Zero Waste”. În țările în care acestea funcționează, s-a constatat sporirea incidentei bolilor oncologice.
Acesta este și motivul pentru care Comisia Europeană, deși în trecut a susținut incineratoarele, pe 27 ianuarie anul trecut, într-o Comunicare către Parlamentul și Consiliul European, către Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor al UE recomandă statelor membre care au capacitate de incinerare să reducă folosirea acesteia, prin introducerea unei taxe pe incinerare și a unei taxe și mai mari pentru depozitarea la groapa de gunoi.
Potrivit aceleași comunicări, statele precum România, fără capacitate de incinerare și dependente de depozitarea la groapă, ar trebui să se axeze pe implementarea unor măsuri care să favorizeze reciclarea. Printre acestea, specialiștii menționează: dezvoltarea infrastructurii pentru colectare selectivă și reciclare, reducerea depunerii la groapă a deșeurilor biodegradabile care produc metan și folosirea deșeurilor pentru a obține deopotrivă energie și biogaz, prin fermentare anaerobă. Experții mai precizează că, în cazul în care se iau în considerare exportul deșeurilor în vederea valorificării sau consturirea de noi facilități de incinerare, trebuie ținut cont de impactul pe care aceste soluții îl au asupra mediului.

Activiștii și ONG-urile de mediu vor contesta în justiție includerea incineratoarelor de gunoi în Planul Național de Gestiune a Deșeurilor (PNGD), pe temeiul unui viciu de procedură. Astfel la includerea incineratoarelor în PNGD a fost făcută o simplă analiză în ceea ce privește emisiile de dioxid de carbon și nu una a tuturor emisiilor produse prin incinerare și a efectului pe care acestea le pot avea asupra sănătății oamenilor, explică Breniuc.

sursa-bucurestifm.ro

[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2018 . Designed by: Livedesign