Bucurestii Vechi si Noi

Călătorie pe aripile sunetelor prin România | „România muzicală” la Opera Comică pentru Copii

10 septembrie 2018 Bucurestii Vechi Si Noi Semnalari Culturale

Cea dintâi premieră a stagiunii 2018/2019 la Opera Comică pentru Copii a fost dedicată centenarului Marii Uniri de la 1918, așa că sâmbătă, 8 septembrie și duminică 9 septembrie, spectatorii au avut ocazia să pornească într-o călătorie muzicală magică prin România. Două personaje din povești, Ileana Cosânzeana (Ana Maria Calița / Raluca Botez) și Zmeul Zmeilor (Ștefan Hotnog / Florin Crăciun) i-au plimbat pe copii prin țară pe aripile sunetelor, ajutați de Ansamblul Liric – Luiza Cîrlan (flaut), Lucia Petroianu (oboi), Cristian Petrișor (clarinet), Zoltan Karpatti (fagot), Andrei Pavel (corn) și Cristian Balaș (vioară). Cum la Opera Comică pentru Copii se întâmplă minuni la fiecare reprezentație, și în spectacolul „România muzicală” de la Salonul Mozart al teatrului se petrece ceva surprinzător, în regia și scenografia Irinei Furdui. Zmeul Zmeilor vrea să câștige mâna Ilenei, așa că e supus de aceasta unor probe grele: să recunoască melodii, să danseze, să descrie înțelesul unor cuvinte și multe altele dar, ajutat de copiii din sală, el reușește să îndeplinească toate dorințele fetei. Un lucru fermecat are loc chiar de față cu publicul: prin muzica pe care Ileana i-o prezintă, el se transformă treptat-treptat în Făt Frumos!

Lucrările interpretate în spectacolul „România muzicală” fac parte din colecția de aur a creației românești și ilustrează genuri diferite, în încercarea de a surprinde numeroasele aspecte ale culturii muzicale naționale. Astfel, spectacolul debutează cu Imnul României, pe care copiii din sală îl cântă alături de instrumentiști, apoi se ascultă „Bătrânească” de Ciprian Porumbescu, muzică descriptivă ce surprinde esența satului românesc alături de „Divertisment rustic” de Vasile Jianu. Din program nu putea să lipsească cel mai important compozitor român, George Enescu cu piesa pentru vioară „Lăutarul”, un moment de virtuozitate instrumentală menit să scoată în relief sentimentele interpretului și emoția cu care acesta le redă prin muzică. Urmează „Sârba” și „Hora primăverii”, două creații folclorice, aranjamentele muzicale pentru cvintet de suflători și vioară ale pieselor aparținând maestrului Ioan Dobrinescu.

Prin „Serenadă” de Mircea Chiriac pătrundem în lumea urbană românească, într-o cafenea din Bucureștiul interbelic sau poate într-un han dintr-un târgușor de provincie, apoi facem o croazieră pe „Valurile Dunării” de Iosif Ivanovici. Periplul acesta muzical, de la sat la oraș, de la munte la mare pe firul Dunării surpinde sufletul românesc în toate ipostazele sale, de la bucurie la tristețe, de la dor la libertate. Cunoscuta „Baladă” de Ciprian Porumbescu, compozitor romantic care a introdus în creația muzicală elemente de folclor încă de la începutul carierei sale, urmată de revenirea la bucuria muzicii populare prin „Dans țărănesc” de Constantin Dimitrescu au fost cele mai apreciate lucrări din cadrul concertului, care s-a încheiat – cum altfel? – cu „Hora Unirii”, cântată și dansată de interpreți împreună cu copiii.

Spectacolul „România muzicală” de la Opera Comică pentru Copii nu reprezintă doar o modalitate de a sărbători evenimentul istoric de la 1918. Spectacolul face parte dintr-un demers educativ inițiat mai demult de către teatru, acela de a face cunoscute copiilor și tinerilor cele mai frumoase creații românești. Printre spectacolele care urmăresc acest deziderat se numără opereta „Crai nou” de Ciprian Porumbescu de la Sala Mare, spectacolul „Cu Nino în România” de la Salonul Mozart, iar stagiunea aceasta două premiere 100% românești: opera „Motanul încălțat” de Cornel Trăilescu și baletul „Prinț și cerșetor” de Laurențiu Profeta. Atenția deosebită care se acordă la Opera Comică pentru Copii creațiilor muzicale românești sau subiectelor de proveniență românească (spectacole precum „Harap Alb” sau „Punguța cu doi bani”) este unică în țară și are drept scop revalorificarea lucrărilor naționale în ochii copiilor.

Iulia Toea-Mureșan

 

[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2018 . Designed by: Livedesign