Bucurestii Vechi si Noi

INTERVIU| ADRIAN RĂDULESCU: Îmi este frică să rămân fară visuri.

11 octombrie 2018 Bucurestii Vechi Si Noi Semnalari Culturale

,,Hapciu în Re Major”, ,,Peter Pan”, ,,Gulliver”, ,,Directorul de Teatru”, ,,Crai Nou”, ,,Micuţa Doroty”, ,,Nino la Londra”, ,,O Noapte la Veneţia” – sunt spectacolele din care a făcut parte Adrian Rădulescu, unul dintre soliştii vocali ai Operei Comice pentru Copii, pe care îl veţi putea vedea în rolul unuia dintre slujitori în spectacolul ,,Motanul Încălţat”, care o sa aibă premiera pe 20-21 octombrie.

Cum a început povestea ta cu muzica?

Povestea cu muzica a început când aveam 15-16 ani, am studiat prima dată chitara clasică la Palatul Culturii din Ploiești sub îndrumarea doamnei profesor Daniela Tocan, si aşa am descoperit că îmi place muzica. Treptat, am început să cânt cu vocea, iar la vârsta de 17 ani m-am hotărât că vreau să dau admiterea la Conservator şi visul mi s-a îndeplinit.

Dar când ai avut debutul tău pe scenă?

Oficial am debutat la Opera Comică pentru Copii după ce am terminat masterul la Conservator. Opera Comică pentru Copii este un spaţiu profesionist de creare şi formare. Este o provocare de fiecare dată când sunt pe scenă, având în vedere şi publicul căruia ne adresăm. Copiii nu te critică aşa cum fac adulţii, dar ei nu te vor  aplauda niciodată de complezenţă… .

Cât de diferită este lumea artistică faţă de cum ţi-o imaginai?

Foarte diferită. Oamenii sunt mai toleranţi decât îmi închipuiam. Iar partea mai puţin plăcută este aceea că fiecare îşi apară meseria, rolul şi fac orice pentru asta, de aici porneşte şi competiţia dintre artişti.

Ai spus că debutul tău ca artist a fost pe scena Operei Comice pentru Copii, dar care a fost cel mai mare impact pe care l-ai avut când ai intrat în acestă echipă?

Am fost plăcut surprins că am primit şansa de a face parte din multe producţii de când am intrat în această echipă.

Care consideri că sunt atributele a ceea ce se numeşte un bun solist vocal?

Să cânte cu foarte multă atenţie notele care sunt date de compozitor; să îşi respecte glasul şi să aibă grijă de el; să studieze zilnic, în cateva cuvinte, să fie un bun profesionist. Pe lângă acestea, este important să aibă calităţi actoriceşti, fără de care spectacolul ar fi doar un concert.

Care este cea mai mare frică a ta?

Îmi este frică să rămân fară visuri.

La ce visezi?

Visez la multe lucruri. Unul dintre ele este să ajung un solist profesionist, să termin acest proces de formare.

Pe 20-21 octombrie va fi premiera spectacolului ,,Motanul Încălţat”, iar tu vei fi unul dintre cei patru slujitori. Cum îţi descrii personajul?

Încă sunt în căutarea lui, suntem încă în timpul repetiţiilor. Mi-am imaginat acest slujitor ca fiind un personaj distrat și uneori zăpacit, ajungând în diverse ipostaze comice. În același timp, fiind vorba despre un personaj colectiv, este o provocare să nu exagerez pentru a nu-i supra-evidenția însușirile, ieșind astfel din sfera poveștii.

Care este morala cu care vor pleca spectatorii după ce vor vedea această montare?

Acesta este un basm și, ca în orice basm, binele învinge. Spectatorii vor înţelege ce înseamnă prietenia, lupta pentru dreptate și ce înseamnă să nu pună preţ pe aparențe. De exemplu, Motanul, personajul principal al operei, pare fragil, dar el este de fapt curajos şi demn, „Încurcându-le și descurcându-le” situațiile de fiecare dată, ajutându-și prietenii la nevoie și luptând pentru drepturile nevoiașilor. Este foarte interesant faptul că nu este o montare clasică, slujitorii sunt animăluţe, la fel şi curtenii, până la un punct al spectacolului şi fiecare face parte dintr-o tipologie.

Cum descrii generaţia ta de artişti?

Plini de elan, speranţă şi entuziasm. Suntem o generaţie care încearcă să aducă schimbări şi să ridice ștacheta.

 

Interviu realizat de Andrada Popa

Foto arhivă personală

 

 

 

 

[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2018 . Designed by: Livedesign