Bucurestii Vechi si Noi

Cinema SCALA

01 martie 2019 Bucurestii Vechi Si Noi Bucurestii vechi

Cinema SCALA fost si cinema REPUBLICA si fost si unul din cele patru cinematografe bucurestene preluate de legionari spre sfarsitul anului 1940-ianuarie 1941.

 

Cinema Scala: pe Bdul Magheru, nr. 2 (fost Bd. Tache Ionescu 2).
Fost cinema Republica în anii 1951-1967 (pe 9 febr. 1967 apărea încă drept cinema Republica) şi cinema Scala în anii 1935 (inaugurat luni, 2 decembrie 1935) – 1950, precum şi după anul 1967.

Capacitate: 860 locuri în 2012.

Imobilul a fost construit după planurile arhitectului german cu origini evreieşti Rudolf Fränkel .
Imobilul cu cinema Scala a fost construit la fel ca şi imobilul Ciclop pe terenurile industriaşului Dumitru Bragadiru.
Imobilul Ciclop (construit de ing. Elie Radu) a reprezentat prima parcare supraetajată a Bucureştiului şi a fost prima clădire din Bucureşti construită cu sistem antiseismic pe role. Stră-strănepoata marelui industriaş, doamna Yvette Fulicea împreună cu alţi cinci moştenitori a reuşit prin 2016 să redobândească şi să intre în posesia imobilului Ciclop (la sfârşitul anului 2016 până şi cunoscuta librărie Mihail Sadoveanu a CLB a părăsit parterul şi s-a mutat în cadrul librăriei nr. 88 din strada Academiei colţ cu strada Edgar Quinet).
În anul 2015, imobilul Ciclop a găzduit Târgul Art Safari (găzduit în 2016 de Palatul Societăţii de asigurări Dacia din strada Lipscani, clădire amplu renovată în anii 80 după care a găzduit mai multe magazine de încălţăminte şi îmbrăcăminte, apoi după anii 90, BCR. Prin anii 60 aici s-a aflat restaurantul Lipscani, iar pe la începutul sec XX a găzduit şi Conservatorul, iar prin anii 50 pe colţul străzii Lipscani cu Smârdan se afla magazinul „La doi ursuleţi”).
De asemenea, cei şase moştenitori au redobândit şi Palatul Bragadiru şi sunt în proces pentru Fabrica de bere din Bdul Regina Maria.

Între noiembrie 1940-ianuarie 1941 sala de cinematograf Scala a fost preluată de Cooperativa „Filmul Legionar” fiind numit Damian Constantin ca administrator şi i-a fost schimbat şi numele în cinema „Corpul Muncitorilor Legionari”, structură legionară, CML, care îşi avea sediul pe Calea Călăraşilor, nr. 37 colţ cu Bd. Domniţei, nr. 51 (actualul bulevard Hristo Botev), în clădirea ce până în urmă cu câţiva ani era unul dintre sediile PDL având şi un anticariat pe colţ.

La parter, imobilul Scala de pe Bdul Take Ionescu, nr. 2 (actualmente Bdul Gh. Magheru, nr. 2) avea în anul 1937 bodega Scala devenită în anii 50 restaurantul Republica, iar în anii 70-80 lacto-barul Dorna, iar după anii 2000 magazinul Vodafone.
Interesant de semnalat că acest imobil a fost construit în anii 1934-1935 într-un stil inovativ pentru acele vremuri, pentru clasa mijlocie, cu garsoniere şi apartamente fără bucătărie deoarece se intuia că persoanele care vor sta în acele apartamente vor lua masa în localul de la parter.

Cinema Republica a fost primul cinematograf având sală cu ecran lat (ecran lat inaugurat în iulie 1956).
În cotidianul Informaţia Bucureştiului din 21 noiembrie 1961 se anunţa îndeplinirea planului anual pe 1961 la numărul de spectatori deja la data de 18 noiembrie 1961 cu 1.300.000 de spectatori. Îndeplinirea planului înainte de termen se datora şi respectării contractelor culturale pe care cinematograful Republica le încheiase cu întreprinderi şi instituţii culturale bucureştene, printre care apăreau enumerate în articolul respectiv uzinele Electronica, Institutul de Cercetări Chimice, Uzina de Maşini Electrice etc. Cinematograful oferise şi peste 300 de spectacole la locul de muncă sau de pregătire şcolară, în întreprinderi, instituţii şi scoli.

Rudolf Fränkel (folosit şi ca Frenkel, 1901-1974, după planurile căruia s-a mai construit în anii 1935-1936 şi imobilul cu două săli ale Teatrului de Comedie, dar şi blocul Adriatica-Socomet, de pe Calea Victoriei colţ cu strada Ion Câmpineanu, precum şi sediul Ambasadei URSS de pe Şoseaua Kiseleff (şi de ing. Calmanovici), la cererea primului ambasador al URSS în România, Mihail Ostrovski, potrivit articolului dl. academician al Rep. Moldova Valeriu Pasat, din revista Historia, nr. 180, ian. 2017, „…angajarea respectivului arhitect se efectuase exclusiv pe criterii de profesionalism, dat fiind că Frenkel participase anterior la repararea clădirii fostei ambasade ţariste la Bucureşti”, de pe Calea Victoriei, fost palat al domnitorului Şerban Cantacuzino, în spatele Hotelului Grand Hotel du Boulevard, vizavi de Biserica Doamnei, soţia domnitorului Şerban Cantacuzino, Maria Cantacuzino şi care reprezenta capela palatului lui Şerban Cantacuzino.
Rudolf Frenkel a emigrat în vara anului 1933 din Germania la Bucureşti urmare a interzicerii practicării profesiunii sale de arhitect din cauza originii sale evreieşti, dar în urma măsurilor antievreieşti luate şi în România sfârşitului de ani 30, în anul 1937 părăseşte şi Bucureştiul şi se stabileşte la Londra.

Cinematograful Scala avea şi grădină la inceputul anilor 40 la bazinul Hotelului Lido.
Grădina-cinema Scala de la bazinul Hotelului Lido funcţiona de la orele 20,30 după ce se termina programul piscinei, iar sistemul de valuri rămânea în funcţiune şi de-a lungul proiecţiei filmului pentru a răcori atmosfera.

Foto: anul 1936, interiorul cinematografului Scala.
Sursa foto: Facebook, Bucureştiul de Altădată via Rompres.

Foto: program-reclamă al cinematografului Scala din anii 30.

de Belkine Gabriel
[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2019 . Designed by: Livedesign