Bucurestii Vechi si Noi

INTERVIU | Constantin Mirea: Muzica e așa frumoasă și complexă, pentru că transcende barierele vorbirii. Muzica nu are limite, se apropie de Divinitate

22 aprilie 2019 Bucurestii Vechi Si Noi Semnalari Culturale

Constantin Mirea s-a născut în 1984, la Bucureşti, într-o familie de muzicieni, tatăl fiind contrabasist, iar bunicul, celebrul violonist şi dirijor Constantin Mirea. Este absolvent al Liceului de Muzică „George Enescu” din Bucureşti, la clasa prof. Alina Ghiugan şi al Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, secţia Interpretare vioară, la clasa conf. univ. dr. Florin Croitoru. În 2003 obţine, prin concurs, Bursa Integrală de Studii în S.U.A., la Univesitatea de Muzică din Louisiana. A urmat numeroase masterclass-uri în jazz şi muzică clasică, în ţară cursuri de măiestrie cu Ştefan Gheorghiu şi Rudolf Stamm şi în străinătate cu Eugen Sârbu (Anglia), James Alexander (SUA), Semion Yaroshevich (Israel). În 2013, Costinel Mirea a fost invitat să susţină un recital, la Sala Palatului, în deschiderea concertului „Count Basie Orchestra”. A câştigat, individual, numeroase premii, cele mai importante fiind cele de la Sibiu, Brăila, Târgu-Mureş, dar şi cu formaţia – „Constantin Mirea Quartet”. A susţinut concerte de jazz la: Braşov, Galaţi, Brăila, Sibiu, Târgu-Mureş. În străinătate a cântat în Ungaria, Austria, Cehia, Polonia, Germania, Olanda, Belgia, Danemarca, Norvegia, Suedia, Elveţia, Franţa, Spania, Italia, Portugalia, Cipru, Israel şi China. În prezent este solist şi prim-violonist al Operei Comice din Bucureşti, profesor de vioară la Şcoala de Muzică Nr. 3 Bucureşti, lider al cvartetului „Django Sound”, colaborator al Operei Comice pentru Copii şi colaborator permanent al Filarmonicii Piteşti.

Ți-a plăcut de mic să cânți sau pasiunea a apărut mai târziu?

La 5 ani, când tatăl meu, muzician de profesie, contrabasist, mi-a făcut cadou o vioară.

Ce are vioara așa deosebit de ai ales-o dintre atâtea instrumente mai mari, mai mici, cu sunete mai suave, mai vibrante?

M-a atras foarte mult, pentru că mi s-a transmis în familie această moștenire, de peste 150 de ani. Străbunicul meu, Jon Dinu Simionovici, violonist, bunicul meu, violonistul și dirijorul Constantin Mirea și tatăl meu, Marian Mirea, contrabasist. Tata a fost primul meu profesor. De când m-am născut, am fost atras de sunetele viorii.

Unde e cheia reușitei și ce uși trebuie deschise?

Este vorba despre multă muncă, iar ce mi-am propus, s-a realizat prin studiu și ambiție. Nu am renunțat la nimic! Dimpotrivă, am fost susținut de familie să fac această meserie.

Cum reușești să-ți încarci bateriile?

Atunci când nu studiez și nu mă duc la repetiții, stau cu fetița mea de 5 ani și jumătate, o îndrum tot spre muzică, spre vioară.

 Îți mai aduci aminte ce se asculta în casă la tine?

De la 2 ani, tata îmi punea muzică simfonică și concerte de vioară cu mari violoniști ai secolului XX. Mă fascina Balada lui Ciprian Porumbescu, pe care tata o cânta emoționant.

Când mergi la un concert, asculți ca un profesionist sau te lași purtat de acorduri, ca un simplu meloman?

Muzica e așa frumoasă și complexă, pentru că transcende barierele vorbirii. Muzica nu are limite, se apropie de Divinitate. De fapt, e încadrată între geometrie și astronomie. Toată viața ai de învățat și poți să te corectezi. E bine să și greșești, pentru că trebuie să te îndrepți, să fii mai bun, cu voință și înțelepciune.

Cât de greu e să-ți urmezi visul?

Nu e greu! Trebuie doar să-ți dorești cu adevărat!

 Ce faci, înaintea unui concert?
Când am de susținut un concert, am emoții constructive și energie pozitivă. Bine-nțeles, mă încălzesc și mă pregătesc înainte de concert.

Cum e în echipa OCC?

E un colectiv unit, o atmosferă frumoasă.

Interviu realizat de Dana Macsim

Foto arhivă personală

[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2019 . Designed by: Livedesign