Bucurestii Vechi si Noi

Vine criza economică? Cum stă Bucureștiul cu investițiile publice?

11 iunie 2019 Andrei Slavuteanul Bucurestii noi
Ce spun experții FMI …

Misiunea Fondului Monetar International (FMI) care s-a aflat în România pentru o vizită de evaluare a economiei și-a făcut cunoscute concluziile. Astfel, FMI recomandă moderație fiscală și înăsprirea politicilor monetare, subliniind importanța și nevoia de investiții publice, precum și corelarea creșterilor salariale cu productivitatea.
Șeful misiunii FMI în România, Jaewoo Lee, susține că, în timp ce creşterea economică ar putea rămâne în România la circa 4%, deficitul de cont curent va depăşi nivelul de 5% din PIB.
Expertul Fondului Monetar Internațional spune și că „În timp ce veniturile oamenilor au crescut rapid spre un nivel apropiat de cel al ţărilor avansate din Uniunea Europeană, creşterea economică bazată pe consum a creat dezechilibre macroeconomice. Presiunea inflaţionistă a revenit la suprafaţă, afectând în mod disproprţionat veniturile reale ale oamenilor săraci şi subminând competitivitatea”.

Reprezentanţii FMI mai afirmă și că deficitul fiscal şi cel de cont curent au crescut, iar investiţiile publice cât şi cele private au scăzut în ultimii ani, ceea ce afectează perspectivele de creştere economică.

Cum a fost criza din 2008-2012 în București …

Deci, potrivit experților FMI se pare că ne așteaptă o nouă criză economică, iar una dintre principalele probleme este aceea a scăderii investițiilor publice și private.

În cazul precedentei crize economice, cea din 2008-2012, Bucureștiul nu a fost afectat chiar atât de puternic tocmai datorită investițiilor publice susținute financiar de către autoritățile locale.

Desigur salariile bugetarilor au fost tăiate, în 2010, ceea ce a dus la o scădere a puterii de cumpărare și a consumului. Pe de altă parte, în perioada respectivă, investițiile publice susținute financiar de către Primăria Capitalei au constituit un motor al economiei, au susținut mediul de afaceri privat, au dat de lucru multor oameni din companiile private, în construcții și, pe verticală, în toate ramurile legate de acest sector economic.

Să ne amintim, doar, că în vremea primului mandat al lui Sorin Oprescu, care a coincis cu perioada crizei economice, Bucureștiul era plin de șantiere: Centrul Istoric, pasajele de la Pipera, peste Calea Floreasca și Barbu Văcărescu, Ciurel și Basarab, străpungerea Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu, Stadionul „Arena Națională”, diametrala Buzești-Berzei, lărgirea și reabilitarea unor mari bulevarde cu linii de tramvai precum Tunari, Liviu Rebreanu etc. au fost toate investiții publice ale Bucureștiului.

Sigur, pentru a face investiții, primarul Oprescu a trebuit să taie de undeva. Și a tăiat de la subvenția la căldură, adică din banii pentru RADET, a tăiat din banii pentru transportul public, adică a tăiat de la consum.

Desigur, tăierile au avut și efecte nefaste. Datoria RADET către ELCEN a crescut până la 3,7 miliarde de lei, regia de termoficare ajungând să intre în insolvență și, apoi, în faliment. Rețeaua primară de transport și distribuție a energiei termice, veche de peste 40 de ani, s-a degradat în ritm accelerat, din cauza lipsei banilor pentru investiții și chiar pentru reparații.

De asemenea, s-a degradat parcul rulant al RATB. Cele 1000 de autobuze ale regiei bucureștene de transport nu au mai beneficiat de piese de schimb și, uneori, nici de cauciucuri noi. Spre finalul abrupt al celui de-al doilea mandat al lui Sorin Oprescu, din cele 1000 de Cytaro ajunseseră să mai circule abia vreo 700, restul fiind folosite drept piese de schimb.

Acesta a fost, însă, costul pentru a finanța investițiile publice susținute financiar de către Primăria Capitalei, Oprescu dovedindu-se, astfel, a fi cel mai liberal primar al Capitalei din ultimii 30 de ani.

Cum stau lucrurile astăzi, din punctul de vedere al investițiilor publice, în București?

Din păcate, Primăria Capitalei nu a finalizat nici până astăzi proiectele de investiții în infrastructură începute din timpul primului mandat al lui Oprescu.

Astfel, străpungerea Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu, la care lucrările au demarat în 2010 având ca termen inițial de finalizare 2012, deși este finalizată în proporție de 98%, nu este dată în folosință. Asta din cauză că, inițial, în proiect nu fusese prevăzută supraînălțarea liniilor de curent electric care trec peste pasaj, iluminatul public, iluminatul arhitectural, semaforizarea intersecțiilor și amplasarea stâlpilor de beton pentru semafoarele de flux.
Proiectul a fost blocat vreme de circa doi ani, iar Municipalitatea a anunțat deblocarea sa abia prin luna mai a acestui an.

O altă lucrare de infrastructură demarată tot în 2010 și care avea drept termen de finalizare anul 2014 este Pasajul Ciurel. Acesta face parte dintr-un proiect mai amplu, Străpungerea Ciurel – Nod Rutier Virtuții, care ar fi urmat să coste 128 de milioane de euro și să asigure legătura cu Autostrada A1. Nici această investiție nu este finalizată, ultimul termen avansat de către Primăria Capitalei fiind finalul acestui an.

Au început, în schimb, anul trecut în august, lucrările pentru lărgirea Șoselei Fabrica de Glucoză la patru benzi, câte două le fiecare sens de circulație, între Șoseaua Petricani Nod A3 și Calea Floreasca. Lucrările au ca termen de finalizare toamna acestui an și nu par să existe probleme.

Un alt proiect promis de către Sorin Oprescu și așteptat de către bucureștenii din zonă dar și de către cei care intră sau ies din oraș pe direcția Domnești este lărgirea Prelungirii Ghencea pe o lungime de 6 kilometri, de la capătul tramvaiului 41 până la Șoseaua de Centură.
La începutul acestui an, consilierii municipali au aprobat culoarul de expropriere necesar lărgirii Prelungirii Ghencea. Este vorba despre 500 de parcele, în valoare de 20 de milioane de lei.
Tot la începutul acestui an, Municipalitatea anunța că proiectanții de la Compania Municipală Dezvoltare Durabilă București SA ar fi finalizat studiul de fezabilitate, proiectul tehnic și că lucrau la documentația privind elaborarea caietului de sarcini pentru execuția lucrărilor.

În fine, în ceea ce privește Pasajul Doamna Ghica – Chișinău, în luna mai a acestui an a fost semnat contractul de proiectare și execuție între Primăria Capitalei și Trustul de Clădiri Metropolitane București SA. Termenul de finalizare a lucrărilor la pasajul peste Șoseaua Colentina este de 15 luni, deci el ar trebui să fie gata în august anul viitor.

Au demarat și lucrările de consolidare a clădirilor cu bulină roșie. Pe 4 martie anul acesta, edilul șef al Capitalei anunța că, până în 2020, se va interveni în toate clădirile încadrate în clasa I de risc seismic. Astfel, la finele lunii trecute, Primăria Capitalei anunța că se lucrează, deja, în 199 de clădiri.
În București, există 349 de clădiri expertizate și încadrate în clasa I de risc seismic, 361 de imobile încadrate în clasa a II-a și 111 clădiri în clasa a III-a de risc seismic.

sursa-bucurestifm.ro

[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2019 . Designed by: Livedesign