Bucurestii Vechi si Noi

Viața de șofer STB, salariu nesimțit sau viață de câine?!

29 iulie 2019 Bucurestii Vechi Si Noi Bucurestii noi

Șoferul sau vatmanul prin ochii călătorului …

Când întârzie autobuzul, tramvaiul sau troleibuzul și afară este foarte cald, ca acum, ori este frig și zloată, noi, călătorii, ne enervăm cumplit, fiindcă stăm prin stații, întârziem și mijlocul de transport va fi foarte aglomerat și mai și umblă vorba prin oraș cum că șoferii și vatmanii RATB-ului, acum STB, ar avea „salarii nesimțite”!

Și, când, după 15-20 sau chiar 25 de minute de așteptare, apare, în sfârșit, autobuzul, tramvaiul sau troleibuzul îl luăm în primire pe șofer sau vatman și ne vărsăm asupra lui toată nemulțumirea, tot năduful, toți dracii. Adesea, se ajunge la înjurături și blesteme.

Apoi, pe traseu, îl admonestăm pe conducătorul auto sau pe vatman că merge prea încet, care frânează prea brusc sau că rămâne blocat în trafic și „nu se bagă”, ca să ajungem mai repede la destinație.

Sursa foto: Mircea Apostolescu

Astăzi, o doamnă în vârstă, în baston, l-a luat în primire pe șoferul autobuzului și i-a administrat o papară zdravănă pentru că a oprit în baltă, prea departe de bordură. Doamna și-a exprimat cu toată forța nemulțumirea pentru că trebuia să coboare în apa strânsă lângă trotuar.

Șoferul nu avusese cum să oprească altfel, fiindcă era capăt de linie și erau și alte autobuze oprite acolo.

Supărat și eu pe șoferi și vatmani, am încercat să-l aflu adevărul despre salariile lor „nesimțite”, despre motivele pentru care întârzie, despre staționările la capăt de linie și, în general, despre viața de șofer sau vatman.

Câți șoferi și vatmani are STB …

Un prim adevăr pe care l-am aflat este că din cei 11.500 de angajați ai STB, numai vreo 4.500 sunt din categoria personal de bord, adică șoferi de autobuze și troleibuze, vatmani și controlori. Restul ?! Nu știu ce sunt.

Conform directorului general Andrei Creci, STB are angajați 850 de vatmani, adică conducători de tramvaie, 550 de șoferi de troleibuz și 3.300 de șoferi de autobuz. În medie este vorba de 2,9 – 3 conducători pentru un mijloc de transport, spune șeful societății de transport public bucureștene.

Cât câștigă un șofer sau vatman …

Să începem cu salariile. Spun unii, persoane „foarte bine informate”, că șoferii și vatmanii ar câștiga o căruță de bani, că au o puzderie de sporuri și prime, care fac să care banii acasă cu sacii. Astfel, ei s-ar bucura de spor de noapte de 25%, spor de sărbători legale de 100%, spor pentru ore suplimentare 100% – 150%, spor de vechime între 5% – 25%, spor de conducere în valoare de 16% – 18%, primă anuală reprezentând echivalentul unui salariu, primă de Paşti, Crăciun de 500 de lei, primă de vacanţă reprezentând 80% din salariul lunar, primă pentru naşterea unui copil, în valoare de 1.850 lei și de primă pentru şoferi constând în 3 zile în plus de concediu anual.

Toate aceste date le-am găsit în Raportul Autorității Municipale de Reglementare a Serviciilor Publice (AMRSP).

Ceea ce nu se desprinde clar din raportul AMRSP-ului, finanțat și el de către Primăria Capitalei, este faptul că salariul de încadrare al unui șofer sau vatman este de 3.200 de lei lunar. Conducătorul de vehicul poate ajunge până la 3.700 de lei pe lună, net, cu ore suplimentare, sâmbete și duminici lucrate.

Dar, acest salariu nu este garantat, ci depinde de cât lucrează. Într-o exprimare plastică, specific șoferească, cei de la STB spun că sunt plătiți „cât se învârte roata”. Dacă stau în autobază sau în depou, nu primesc salariu, chiar dacă autobuzul ori tramvaiul sau troleibuzul sunt defecte, fără vina lor, spun reprezentanții Sindicatului Transpublic din cadrul Societății de Transport București (STB).

Foto: Adriana Baciu

Șeful STB, Andrei Creci, spune și el că salariul de încadrare al unui șofer sau vatman nu este foarte mare, situandu-se undeva la 3.000 lei.

Însă, cu sporurile pentru ore suplimentare, pentru chemările din zilele libere, sâmbătă sau duminică, și pentru consecutivități, adică sâmbete și duminici lucrate la rând, salariul ajunge la 5.000 de lei lunar. Nu este un salariu mic in România, dar și munca este pe măsura, recunoaște Creci.

Cât muncește un șofer sau vatman …

Ca să ajungă la cei 3.700 de lei net, un șofer sau vatman trebuie să lucreze timp de 7 zile pe săptămână, două săptămâni la rând. Astfel, timp de 7 zile lucrează câte 8-9 ore zilnic, iar în cea de-a 8-a lucrează doar 6 ore, fiindcă trebuie să ajungă mai devreme cu vehiculul în garaj sau depou, pentru revizie, reparații etc. Așadar, cei 3.700 înseamnă 14 zile de muncă, cu tot cu weekend-uri și, abia după aceea, două zile libere, zic sindicaliștii.

Cât despre programul de lucru, șoferii și vatmanii muncesc în două schimburi.

Ieșirea din autobaze sau depouri începe în jurul orei 04:00, pentru că la 05:00 autobuzele, tramvaiele și troleibuzele trebuie să fie deja pe traseul liniei respective.

Despre asta pot depune mărturie, fiindcă îi aud, în fiecare dimineață pe băieții de la Depoul „Bucureștii Noi”. Cel târziu la 04:15, primul tramvai îmi trece prin fața ferestrei.

Deci, un conducător de vehicul care lucrează în schimbul întâi, în funcție de cât de departe de depou sau autobază locuiește, trebuie să se trezească cel mai târziu la ora 3:00 dimineața, când noi ne întoarcem pe partea cealaltă și mai dormim fericiți vreo 3 ore, cel puțin.

Schimbul de tură se face la ora 13:00, la capăt de linie. Deci, pe la 14:00, în cazul cel mai fericit, omul poate ajunge acasă. Schimbul al doilea preia tura la ora 13:00, cum spuneam, la capăt de linie.

În funcție de cât de departe locuiește de capătul de linie, șoferul sau vatmanul poate pleca de acasă și la 10:00 – 11:00 dimineața. Transportul public funcționează până la orele 23:00. În funcție de cât de departe este de capătul de linie, șoferul sau vatmanul poate ajunge în depou sau autobază și la miezul nopții. El mai trebuie să alimenteze și să spele vehiculul pentru cei de la schimbul întâi, după care poate pleca acasă.

Dacă vine cu mașina personală, ajunge mai repede acasă. Dacă recurge la cursa STB pentru șoferi, de la ora 24:00, care ocolește pe la mai multe autobaze, va ajunge acasă cel mai probabil când cei de la schimbul întâi se trezesc.

Sursa foto: Olga Stancu

În aceste condiții, viața de familie are de suferit de foarte multe ori. Tot timpul activ, șoferii și vatmanii sunt la muncă. Acasă se întorc doar ca să doarmă. Șoferii și vatmanii cu care am vorbit spun că, la angajare, cei de la personal le-au spus, mai în glumă, mai în serios, că 50% din personalul de bord este divorțat.

O fi adevărat, o fi folclor de tip RATB/STB ?! Nu știu, dar sigur este că nu e o viață foarte ușoară. Iar, dacă ambii soți lucrează la STB, soțul șofer și soția casieră, spre exemplu, chiar că se întâlnesc odată la două săptămâni, când au zilele libere.

Directorul general al societății de transport public bucureștene spune că șoferii și vatmanii lucrează 8 ore pe zi, așa cum prevede Codul Muncii și Contractul Colectiv de Muncă (CCM) încheiat la nivelul STB.

”Orele suplimentare, sâmbetele și duminicile lucrate sunt plătite cu toate sporturile prevăzute de CCM STB și de legislația muncii”, a declarat Andrei Creci pentru București Fm.

Să fii șofer de autobuz în traficul bucureștean …

Un factor de care se plâng șoferii și vatmanii este stresul foarte mare specific muncii lor.
Traficul din București este infernal și când ești la volanul unui automobil. Imaginați-vă ce înseamnă să te strecori prin traficul din București cu un autobuz, care are o lungime între 10 metri, cele cu două uși, și 17 metri, cele articulate, sau cu un tramvai, care are 27 de metri, de la un capăt la altul, spun oamenii …

Imaginați-vă ce înseamnă să frânezi un autobuz de peste 11 tone sau un tramvai de peste 30 de tone, când îți taie fața unul cu o mașină mică sau îți sare în față un pieton ori un biciclist, scuterist etc.

”Și noi trebuie să facem și stații, trebuie să avem grijă și la bicicliști și la motocicliști și la trotinetiști și la pietoni, chiar și la bețivi”, explică sindicaliștii.

Un vatman pe care colegii l-au poreclit „șeful liniei 41”, dar care acum, cât linia 41 este suspendată, lucrează pe linia fantomă 42, îmi zice că și calitatea căii de rulare a tramvaielor este, în unele zone, foarte proastă. De exemplu, pe Bucureștii Noi, pe Mihalache, dar și pe Calea Călărașilor și pe Maica Domnului.

„Știi cum e să mergi cu hărăbaia de 30 de tone în spate, când linia e făcută praf ?! Mergi cu 10 km la oră, că ți-e frică să nu deraiezi”, zice „șeful liniei 41”!

Să te înjure călătorii …

Un alt factor generator de stres este interacțiunea cu călătorii. În momentul în care autobuzele, troleibuzele sau tramvaiele întârzie din cauza traficului general, șoferii sunt primii care sunt luați la trei păzește de către călătorii nervoși și, de multe ori, chiar înjurați sau agresați.

Lumea te vede stând la capăt de linie și se ia de tine că de ce nu pleci în cursă, că e aglomerație și așteaptă de mult timp autobuzul. Dar mașinile au un grafic, care, la capăt, prevede și un timp de odihnă de 7 – 10 minute, iar la pauză de masă 10 – 17 minute.

Graficul trebuie respectat. Dacă, din cauza traficului, mai multe mașini ale aceleiași linii ajung la capăt una după alta, controlorul de trafic nu le poate da drumul la toate odată, ca pe un sens să fie toate autobuzele, iar în sensul opus nici unul. El încearcă să restabilească ritmicitatea liniei, explică unul dintre șoferi.

Condiții speciale de muncă …

Reprezentanții Sindicatului Transpublic spun că, uneori, condițiile de muncă sunt foarte grele. Sunt cazuri de șoferi care fac pur și simplu pe ei, din cauză că nu au unde să meargă la toaletă. 282 face două ore și jumătate de la Fundeni, până la Gară, 134 face și el cam tot atât de la un capăt la altul, iar la Intercontinental nu este toaletă, dau ei exemple.

Programul foarte greu și stresul fac ca unii șoferi nici să nu apuce pensia. Condițiile deosebite de muncă nu le sunt recunoscute șoferilor și vatmanilor de la STB, aceștia nefiind încadrați în grupa întâi de muncă, precum colegii lor de metrou sau de la CFR.

Asta pentru că angajatorul să nu plătească cu 30% în plus la stat, acuză reprezentanții Sindicatului Transpublic.

Directorul general al STB spune că șoferii și vatmanii beneficiază de încadrarea la condiții speciale de muncă, dar nu asemenea celor de la Metrou, deoarece acolo este vorba despre muncă în subteran, care este reglementată diferit de legislația muncii.

”Dacă un șofer sau vatman se îmbolnăvește, el nu mai poate conduce un autobuz, un troleibuz sau un tramvai. Așa că ajunge spălător de vehicule, portar sau șofer de manevră, cu un salariu de mizerie”, spun sindicaliștii.

Însă, șeful STB, Andrei Creci, a declarat pentru București Fm că, cel mai adesea, șoferii și vatmanii care se îmbolnăvesc preferă să se pensioneze.

”Dacă nu mai sunt apți pentru a conduce un mijloc de transport, ei sunt încadrați în altă muncă”, spune Creci.

Șeful societății de transport public bucureștene mai spune că, la nivelul Centrului de Sănătate al STB, funcționează o Comisie de Siguranța Circulației, formată din medici de toate specialitățile, inclusiv psihologi. Fiecare angajat, mai ales șoferii și vatmanii, face periodic analize și teste serioase, iar comisia decide dacă este apt pentru a conduce în continuare un mijloc de transport.

”Pe la Centrul de Sănătate al STB trec, zilnic, între 120 și 150 de conducători de mijloace de transport”, a declarat Creci pentru București Fm.

”De aceea, accidentele, precum cel din perioada Sărbătorilor Pascale din acest an, nu sunt generate de anumite afecțiuni cronice ale conducătorilor auto sau de tramvaie, ci de scăderi accidentale ale glicemiei sau tensiunii”, precizează șeful STB.

Andrei Creci: ”Nu-și permit să fie neatenți, fiindcă n-au CASCO!”

Șeful STB a mai declarat pentru București Fm că șoferii STB nu își permit să fie neglijenți în trafic.

Valoarea unui autobuz este de 100 de mii de euro, iar mașinile nu au CASCO, pentru că ar costa prea mult.

„Când conduci o mașină de 100 de mii de euro prin traficul din București și nu are CASCO, nu îți permiți să fii neglijent”, opinează Andrei Creci.

Șeful STB recunoaște că munca de șofer sau vatman nu este una ușoară. Șoferul sau vatmanul stă timp de 8 ore pe scaun, suportă, uneori căldura, timp de 8 ore, în cazul tramvaielor sau troleibuzelor, vechi, care nu au aer condiționat. În plus, este 8 ore în trafic și suportă interacțiunea, uneori stresantă, cu călătorii.

Însă, conducerea STB îmbunătățește, în mod constant, condițiile de muncă.

”Lucrăm la îmbunătățirea condițiilor de la bordul mijloacelor de transport, prin achiziționarea de autobuze, troleibuze și tramvaie noi, moderne, care oferă condiții mai bune de confort, atât pentru călători, cât și pentru șoferi și vatmani. Ne preocupă, de asemenea, îmbunătățirea condițiilor din autobaze și depouri, precum și a celor de la nivelul punctelor de vânzare și reîncărcare a titlurilor de călătorie”, a mai susținut Andrei Creci.

Știind, acum, toate acestea parcă salariul acela de 3.700 sau chiar de 5.000 de lei în mână mi se pare cam mic. Îmi dau seama că nu m-aș trezi, zi de zi, la ora 3:00 dimineața pentru banii ăștia. Despre stresul condusului unei hărăbaie de 11,5 – 30 de tone prin București și despre scandalul cu călătorii nici nu mai vorbesc …

bucurestifm.ro

[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2019 . Designed by: Livedesign