Bucurestii Vechi si Noi

Anton Pann – adevăratul autor al imnului ”Deșteaptă-te, Române!”. Biserica Lucaci, locul unde-i sunt zidite rămășițele

02 noiembrie 2019 Dumitru Alexandru Filimon Bucurestii in istorie, Bucurestii vechi

Anton Pann pare a fi mai puțin cunoscut generațiilor actuale care nu mai văd în autorul melodic al imnului national ”Desteaptă-te, române!” sau în ”Tatăl Nostru” un interes circumscris spiritualității românești, care de altfel le-a dat naștere acestor creații. Personalitatea complexă a lui Anton Pann a făcut ca acesta să nu treacă neobservat în nicio epocă. Marile personalități, începând cu Nicolae Iorga care îl numea„o albină folcloristică”, la Caragiale care vedea în Pann un spirit de mare generozitate pentru cultura română căreia îi face un ”adevărat serviciu literaturii culegând toate aceste documente caracteristice a stării noastre sociale  omul de spirit simțea bine ce murdării culege, el a trebuit să le găsească o etichetă convenabilă, colecția poartă ca titlu «Spitalul amorului»”, Eminescu(„finul Pepelei, cel isteţ ca un proverb”) și mulți alții care au înțeles destinul pe care Anton Pann l-a pricinuit și închinat culturii române.

Anton Pann trăia în Mahalaua Lucaci

Câți români cunosc astăzi că Anton Pann a impus mai mult decât oricare altul, cântarea în limba română în Biserică, prin publicarea tuturor cântărilor bisericeşti necesare stranei?  Sau câți știu că el locuia în miezul mahalalei Lucaci într-un timp(pe la 1830) când în Bucuresti erau aproximativ 30.000-40.000 mii de oameni. Aceasta lumea pestriță și ermetică a mahalalei l-a inspirat și i-a modelat percepția despre lume. Deși era un lăutar(într-o accepțiune nepeiorativă a termenului) era și un pasionat de muzică cultă. Juca între două lumi având o ubicuitate de unde și-a înrâurit creația spre bucuria tuturor generațiilor, în special generația pașoptistilor și a unioniștilor.

Anton Pann a fost primul scriitor român care a trăit din scris

Vă veți întreba din ce a trăit acest mare om de cultură un spirit enciclopedic si observator subtil al mentalităţii oamenilor din popor, de obicei târgoveţi, locuitori al mahalalelor şi suburbiilor. Anton Pann a fost un psalt(un intelectual al epocii care cânta în strană), un cântâreț bisericesc și apoi un rapsod care avea o cultură folclorică enciclopedică. Dincolo de faptul că era un moralist neiertător care vehicula ”înţelepciunea stratificată în maxime şi vorbe de duh pentru a oferi temeiuri de meditaţie şi învăţătură”, Anton Pann a fost primul scriitor care a trăit din scris, având în casa sa din București, de pe strada ce astăzi îi poartă numele, propria tipografie.

Pann este şi astăzi un nume de referinţă în istoria culturii muzicale româneşti, iar corpusul de melodii antologate de el în colecții rămâne pentru cercetători și până în prezent o sursă importantă de documentare asupra fondului muzical românesc vechi.

Anton Pann este autorul imnului national ”Desteaptă-te, române!”

Profesorul Vasile Vasile atrage atenția în Revista Muzica din anul 2018 nr. 7 că Anton Pann este autorul imnului nostru. În viziunea acestuia, imnul național este o adevărată sinteză a spiritualității românești ce trebuie cultivate și bine înțeleasă de noile generații care încă de pe băncile școlii sunt informați greșit în legătură cu paternitatea muzicală a imnului țării și cu istoria populară prin care s- plămădit România. Vasile Vasile spune că acțiunea voită din partea autorităților de a mistifica apartenența imnului va diminua semnificativ cultura de bază a tinerilor. Toate acestea cu conveniența noastră.

Anton Pann – o enigmă învăluită într-o mantie de legendă fără egal în spiritualitatea românească

Potrivit cercetătorului Viorel Cosma, Anton Pann este o„personalitate singulară în peisajul culturii româneşti, cu o activitate extrem de diversă şi dificil de clasificat”, care „continuă şi astăzi să rămână o enigmă învăluită într-o mantie de legendă fără egal în spiritualitatea românească de la mijlocul secolului XIX”.

„Cum sânt dator către mama recunoscător să fiu, Contribuiesc Bisericii astfel ca credincios fiu…” Anton Pann

Vasile Vasile subliniază că Anton Pann reprezintă în istoria muzicii bisericeşti nu numai un psalt şi un autor de cântări remarcabile, dar şi un teoretician dublat de un estetician remarcabil, realizatorul uneia dintre cele mai sugestive definiţii ale muzicii din epoca sa”.

După el, muzica este „ştiinţa melodiei şi a celor ce se ating de melodie […] muzica este în lume totodată cu firea vieţuitoare. Ea este însuşi glasul şi cuvântul care l-a insuflat Dumnezeu în om, pentru că toată glăsuirea şi tot cuvântul este melodie firească şi prin urmare tot cuvântătorul este muzic, care din pornirea organului şi lovirea aerului prin gâtlej şi nări şi răsună glasul cu suişuri şi pogorâşuri şi îşi formează cuvântul mai puternic sau domol, patima trupului său”. Scrie Vasile Vasile în articolul său ”Concepția Lui Anton Pann privind glasurile și ornamentica muzicală”.

În Biserica Lucaci din fosta Mahala Lucaci se găsesc zidite osemintele marelui rapsod Anton Pann acompaniate de o mică poezioară, un fel de testament în versuri. Vă invit să-i onorați memoria și să-i descoperiți lirismul utlimelor clipe încifrat în această biserică, ce amintește cel mai bine de mahalaua de odinioară unde cânta, muncea, preda și iubea Anton Pann, unul dintre primii ctitori ai sufletului românesc din secolul al XIX-lea.

[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2019 . Designed by: Livedesign