Bucurestii Vechi si Noi

Consolidarea clădirilor cu bulină roșie sau construcțiile ca artă

22 noiembrie 2019 Bucurestii Vechi Si Noi Bucurestii noi
Sursa foto: Mircea Apostolescu

Multă vreme, până mai acum vreo doi ani, consolidarea clădirilor încadrate în clasa întâi de risc seismic (RS1), sau clădirile cu bulină roșie, cum mai sunt ele cunoscute, era un subiect abordat doar în ziua de 4 martie a fiecărui an, atunci când comemorăm cutremurul din 1977.

Sursa foto: Mircea Apostolescu

Și atunci, pe 4 martie adică, leitmotivul era o tânguială permanentă a autorităților cum că nu se poate face consolidare pentru că oamenii sunt inconștienți și nu sunt de acord. Și, dacă un singur proprietar dintr-o clădire nu este de acord, atunci întregul imobil nu poate fi consolidat.

Ei bine, de vreo doi ani încoace, primarul general Gabriela Firea își face un titlu de glorie din faptul că, după înființarea Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic și a Companiei Municipale de Consolidări, în primul său mandat, se va consolida cât nu s-a făcut în ultimii 30 de ani.

Astfel, comunicatele Primăriei Capitalei ne spun că, în programul de consolidare, se află, deja, peste 200 de clădiri, adică mai bine de jumătate dintre cele 349 de imobile expertizate și încadrate în RS1. Iar, până anul viitor, se va interveni în toate imobilele cu bulină roșie, susține Municipalitatea.

Sursa foto: Mircea Apostolescu

Mai mult, în peste 179 de clădiri cu bulină roșie ar fi fost, deja, executate lucrările de punere în siguranță și intervenții de urgență, au fost finalizate documentele tehnice și au început lucrările de consolidare.

O clădire ar fi fost chiar finalizată și recepționată, după doar 9 luni de lucrări, iar în cazul altor șase imobile au fost finalizate lucrările de consolidare și se lucrează, în prezent, la finisaje.

Ar mai fi întocmite expertizele tehnice pentru încă 46 de clădiri aflate în RS1. Iar, în cazul altor 38 de imobile cu bulină roșie, Primăria Capitalei i-ar fi consiliat și, apoi, autorizat pe proprietari pentru a demara consolidarea prin propriile forțe, conform datelor oferite de către Municipalitate.

Sursa foto: Mircea Apostolescu

Pentru a înțelege mai bine lucrurile, Compania Municipală de Consolidări efectuează mai multe tipuri de lucrări. Astfel este vorba despre punerea în siguranță a unor clădiri cu bulină roșie, fază premergătoare consolidării. Aceste operațiuni de punere în siguranță se fac la toate imobilele ce urmează a fi consolidate, dar și la clădirile pericol public pentru care documentația necesară pentru consolidare nu este încă finalizată, pentru a evita prăbușirea acestora.

După punerea în siguranță, urmează, în majoritatea cazurilor consolidarea propriu-zisă. Consolidarea este urmată de lucrările de arhitectură interioare și exterioare. Acestea sunt necesare pentru punerea în valoare a imobilului consolidat, prin restaurarea fațadei, a elementelor de arhitectură interioară, scări monumentale, elemente decorative, spre exemplu, dar și pentru refuncționalizarea imobilului.

Tot Compania de Consolidări efectuează și lucrări de consolidare și restaurare, precum cele de la Curtea Voievodală din Centrul Istoric, dar construiește și corpuri noi la instituții spitalicești din subordinea Primăriei Capitalei, precum Spitalul Cantacuzino.

Desigur, am încercat să aflăm cum decurge consolidarea la firul ierbii. Și, de aceea, am vizitat șantierele de pe străzile Spătarului Nr 36, Franceză Nr 30, Biserica Enei Nr 14, Știrbei Vodă Nr 20, Blănari Nr 2, 6-8 și 10, pe cel de la Curtea Voievodală, din Centrul Istoric, șantierele de pe Calea Victoriei Nr 48-50 și Calea Victoriei 136, precum Blocul Rosenthal, aflat tot pe Calea Victoriei Nr 22.

Sursa foto: Mircea Apostolescu

Bilanțul este unul mai mult decât încurajator. Astfel, în cazul imobilului din Strada Spătarului nr 36 au fost finalizate lucrările de rezistență. În acest moment, se execută ultimele lucrări la arhitectura clădirii, iar întreaga lucrare se va finaliza în câteva săptămâni.

La clădirea de pe strada Franceză Nr. 30 au fost finalizate lucrările de rezistență și, acum, se lucrează la arhitectură, adică partea de finisaje interioare, montarea învelitorii, sau acoperișului cum spunem noi, oamenii simpli, și a tâmplăriei exterioare. Și acest imobil va fi finalizat în perioada următoare.

La imobilul de pe Biserica Enei Nr. 14 se lucrează la consolidare, se toarnă placa peste etajul 4. În circa 2 săptămâni, se va finaliza și partea de rezistență, iar lucrările de arhitectură se desfășoară, deja, în paralel la etajele inferioare.

Pe șantierul de pe Știrbei Vodă Nr. 20, săptămână aceasta a avut loc ultima turnare de beton și, odată cu aceasta, s-a finalizat consolidarea clădirii. Se demarează, deja, lucrările de arhitectură, adică finisajele interioare și exterioare.

Cât privește fațada clădirii de pe Calea Victoriei 48-50, lucrările de reparații ale acesteia s-au finalizat și se lucrează la montarea învelitorii, adică se pune tabla pe acoperiș. Constructorii promit că, săptămână viitoare, vor demonta schela, deoarece lucrarea va fi finalizată.

Sursa foto: Mircea Apostolescu

În fine, la fațada clădirii din Calea Moșilor Nr 27, se lucrează la vopsitorii și se realizează ultimele retușuri. Și aici, constructorii promit că, în săptămânile următoare, se va demonta schela, finalizându-se lucrarea.

Consolidarea unei clădiri RS1 este o muncă extrem de laborioasă și de riscantă pentru cei care lucrează la aceste imobile. Asta pentru că legislația românească impune păstrarea tuturor elementelor constructive originale, nu permite păstrarea doar a fațadei principale și construirea unei clădiri noi în spatele acesteia …

Lucrările de consolidare demarează cu evacuarea oamenilor străzii și a tonelor de gunoi și de moloz pe care timpul și aurolacii le-au compactat în acele clădiri care au fost părăsite timp de ani de zile. Așa s-a întâmplat și pe strada Franceză și pe Blănari, unde a fost găsit chiar și cadavrul carbonizat al unui om al străzii. Tot așa s-a întâmplat și în cazul Blocului Rosenthal.

De multe ori, gunoiul amestecat cu moloz este atât de dur încât trebuie spart cu târnăcoapele, pentru că nu poți folosi ciocane pneumatice care ar induce vibrații în clădirea care abia se mai ține pe picioare.

El este cărat, apoi, afară cu roabele, cu gălețile sau chiar cu târnele, niște coșuri mari de nuiele, asemenea celor folosite de mineri în vremurile de demult. Asta pentru că locul este strâmt și nu poți folosi utilaje de construcții.

Sursa foto: Mircea Apostolescu

Această corvoadă durează, uneori, luni de zile. Pe strada Blănari, spre exemplu, subsolurile înalte de trei-patru metri ale celor trei clădiri erau pline cu gunoi și moloz până aproape de tavanele boltite.

După ce, în fine, a fost golită clădirea de gunoi, se demarează punerea în siguranță, prin realizarea unor elemente de susținere din lemn.

Aceste eșafodaje din lemn, concepute special de către proiectanți pot fi foarte elaborate și costisitoare. Spre exemplu, la Curtea Voievodală, punerea în siguranță a construcției a necesitat realizarea unor lucrări de proptire și susținere care au înghițit 300 de metri cubi de lemn. Numai după ce a fost astfel pusă în siguranță întreaga structură, muncitorii au putut trece la înlăturarea planșeelor de beton armat turnate, cândva prin anii ’70, pentru consolidare, direct peste bolțile și zidurile de cărămidă medievală.

Aceste planșee de beton, care îngreunau foarte mult clădirea, apăsând cu o greutate enormă asupra vechilor ziduri, au fost tăiate bucățică cu bucățică și înlăturate pentru ca ansamblul Curții Voievodale să nu se prăbușească sub greutatea betonului armat. Acum, muncitorii au început să toarne, sub zidurile medievale, primele elemente de beton, care vor forma centura care va susține ansamblul.

Sursa foto: Mircea Apostolescu

De fapt, consolidarea începe, întotdeauna, de la subsol, așa cum am văzut și în strada Franceză Nr 30. Această particularitate poate face ca, din afară, pentru ochiul neexperimentat, să pară că nu se întâmplă nimic cu imobilul respectiv. De fapt, muncitorii execută cea mai importantă parte a lucrărilor. Ei toarnă o subzidire, o centură de beton armat, sub vechea temelie a clădirii. Pe aceasta se va sprijini imobilul. Apoi, se ridică spre parter și spre etajele superioare cu stâlpi, diafragme și planșee de beton armat. Astfel este rigidizat întregul imobil care, pe sub zidurile vechi, capătă o nouă structură de rezistență.

Această nouă structură de rezistență este, în sine, o operă de artă. Armăturile sunt confecționate din fier-beton chiar pe șantier, așa cum am văzut în clădirea de pe strada Franceză Nr 30. Asta pentru că aceste armături au forme și dimensiuni specifice. Ele nu pot fi confecționate în altă parte sau cumpărate de-a gata și doar puse în operă.

Pe strada Franceză, muncitorii confecționau, spre exemplu, armături pentru o scară în spirală. Treptele aveau o formă specifică, mai înguste spre centru și mai late spre exteriorul spiralei. Uneori chiar fiecare treaptă avea o altă dimensiune.

Turnarea betonului în sine este o provocare, când consolidezi o casă veche. De multe ori, nu poți folosi utilaje de turnare a betonului, pentru că nu este loc, pur și simplu. Și, atunci, muncitorii toarnă betonul „la linguriță”, cum spun constructorii, adică manual.

Sursa foto: Mircea Apostolescu

Consolidarea nu încheie, însă lucrarea. Concomitent cu aceasta se desfășoară și „lucrările de arhitectură” interioare și exterioare. Ele merg de la refacerea fațadei, montarea tâmplăriei și a învelitorii, adică a tablei de pe acoperiș, până la lucrări de amenajări interioare, refacerea elementelor de arhitectură interioară, precum scările monumentale sau nu, și a celor ornamentale, tavane casetate, coloane etc.

Spre exemplu, la imobilul de pe strada Franceză Nr 30 am văzut cum muncitorii curățau fiecare cărămidă dintr-o boltă în parte, curățau rostirile de mortarul vechi și mucegăit, aplicau, apoi, un mortar nou și o vopsea specială pentru a proteja cărămizile vechi și a păstra aspectul original al bolților și pereților de cărămidă.

Concomitent cu lucrările de consolidare propriu-zise, alții muncitori, ipsosarii, pregătesc elementele ornamentale pentru restaurarea fațadei clădirii. Elementele ornamentale originale sunt date jos de pe fațadă cu mare grijă, pentru a nu se deteriora și mai tare.

Apoi, pe baza acestora, sunt create, cu multă migală și pricepere, matrițe în care sunt turnate din ipsos alte elemente decorative, pentru a fi înlocuite cele care lipsesc. Muncitorii ipsosari pot replica de la capete de coloane, până la ornamente de tip medalion reprezentând capete de lei, vulturi, tauri etc. Aceste elemente decorative sunt pregătite de multe ori chiar înainte, așteptând finalizarea consolidării pentru a fi reamplasate pe fațada imobilului, care va arăta ca în prima zi.

Dar lucrările înseamnă și montarea tâmplăriei din lemn stratificat și a geamurilor de tip termopan, realizarea învelitorii de tablă a acoperișului.

Sursa foto: Mircea Apostolescu

Înainte de a preda o clădire, muncitorii Companiei Municipale de Consolidări efectuează și lucrările interioare, de instalații, de finisaje, până la montarea gresiei și a faianței și zugrăvirea pereților și a tavanelor. Pentru că primarul general le-a promis bucureștenilor care vor accepta să își consolideze imobilele că acestea nu vor fi lăsate după realizarea structurii de rezistență, beneficiarii urmând să realizeze singuri lucrările de amenajări interioare.

Managerul proiectelor de consolidare, Alexandru Stamate, spune că este mult mai greu să consolidezi un imobil vechi decât să construiești unul nou. Asta pentru că „fiecare proiect, fiecare clădire este unicat, nu poți ști ce vei găsi sub tencuială până nu te apuci de lucru. Mai mult decât atât, fiecare operațiune este unicat și nu se repetă în același fel nici măcar de la un etaj la altul. Materialele folosite pentru cofrare la turnarea betonului se pierd, fiindcă au dimensiuni specifice și nu mai pot fi utilizate nici măcar la etajul următor”, explică managerul de proiect.

Alexandru Stamate mai spune că, din cauza complexității deosebite a lucrărilor de consolidare și restaurare, compania trebuie să aibă angajați cei mai buni muncitori din foarte multe meserii, de la dulgheri, fierar-betoniști și zidari, până la ipsosari sau tinichigii.

Sursa foto: Mircea Apostolescu

Cât privește salariile acestea sunt ceva mai mari decât media pe ramura construcțiilor pentru a fideliza muncitorii.

„În prezent, se construiește foarte mult în București, ceea ce duce la o nevoie acută de forță de muncă, evident calificată. Dacă nu am oferi salarii competitive, ne-ar pleca echipele pe alte șantiere, fiindcă au oferte. Încercăm să le oferim și o masă caldă și transport, cum oferă toate companiile de construcții. Astfel, am reușit să facem să revină în țară 100 de constructori care lucrau pe șantiere din străinătate”, a declarat Stamate pentru București FM.

sursa-bucurestifm.ro

[addtoany]
Mergi pe prima pagina
Bucurestii Vechi si Noi
Bucurestii Vechi si Noi © 2019 . Designed by: Livedesign