O casa a carei istorie o aflam din volumul 1 al cartii Din Bucurestii de ieri a lui George Potra (Editura Stiintifica si Enciclopedica 1990). Surprinzator de multe amanunte sunt date acolo, atat despre proprietarii succesivi ai locului, cat si despre familia Dancu (nume schimbat ulterior in Dancovici, probabil au presimtit ca va exista un avocat cu acel nume peste vreo 200 de ani) care prin reprezentantul ei Petrache a construit casa in 1861. Petrache Dancovici (1828-1910), fiu de negustor ploiestean, el insusi negustor (cu un magazin prosper pe Lipscani) a cumparat locul si casele de pe el in 1861 (1100 galbeni, din pacate nu stiu cat era $ atunci). Constructia cladirii (intersectia Hristo Botev cu Radu Calomfirescu) a inceput in acelasi an, posibil sa fi pastrat structuri din casele vechi. Arhitectura zice-se ca ar fi de inspiratie occidentala (vieneza), dar numele arhitectului nu ne este cunoscut. Geamurile bombate, care nu permiteau sa se vada din exterior inauntru au fost aduse de la Viena (geamuri asemanatoare ar mai fi existat la 2 case, una din ele aflata pe locul unde este acum administratia financiara pe Popa Tatu, loc unde multe ore mi-am irosit la viata mea). Interiorul casei este (era?) spectaculos- sobe de fonta care par de faianta, tapet de matase, paseri impaiate, montate intre geamuri tot bombate.. poate ne povesteste E., care a fost in vizita pe acolo.

Ulterior Petrache Dancovici a intrat in politica, fiind parlamentar liberal in primii ani ai Regatului. Si-a vazut unicul copil si sotia murind de tuberculoza si s-a stins si el in 1910. Casa a fost locuita in continuare de o nepoata de-a lui, Elena, cu copiii si sotul ei (maiorul Constantin Angelescu), precum si de fratele Elenei, Nicolae Paulescu, cel care avea sa locuiasca acolo pana la moarte (1931).

O casa care acum nu mai atrage in mod deosebit atentia. Geamurile bombate au ramas doar cateva. Si din cate intelegem de la Andrei Pippidi (Dilema Veche, nr 174/2007) e posibilsa fie demolata in viitorul apropiat.
Multumiri lui Stefan pentru o parte din pozele de mai jos:

















p.s.: informatii interesante aflam si din cartea Victoriei Dragu Dimitriu, Povesti ale Domnilor din Bucuresti (Editura Vremea 2005)- un interviu cu actualul ocupant al casei. Cum a fost nationalizata casa si ajunsese sa fie folosita drept sala de repetitii pentru fanfara militiei, cum era cat pe ce sa fie demolata in anii 80 etc.

Articol preluat de pe Bucurestii noi si vechi