Stiati ca primul automobil adus in Bucuresti a fost un PEUGEOT ? Acest lucru se petrecea in 1889, iar proprietarul "trasurii fara cai" era baronul Barbu Bellu, fost presedinte al Tribunalului Ilfov si fost ministru al justitiei.
Acest model, produs de Armand Peugeot doar in 4 exemplare, fusese proiectat de Leon Serpollet si a fost prezentat la Expozitia Universala de la Paris din 1889. Automobilul era actionat de un motor cu aburi de 4 CP.
Stiati ca...?
Primul semafor din Bucureşti a fost montat în anul 1929, pe Calea Victoriei, în dreptul Cercului Militar.
Fizioterapia: efecte, proceduri si afectiuni tratate
Denumirea specialitatii de medicina fizica (fizioterapie) si recuperare medicala a cunoscut de-a lungul timpului mai multe schimbari, numindu-se balneoclimatologie, balneofizioterapie, iar in final, medicina fizica si recuperare medicala.
Obiceiul românilor de a-şi pava străzile provizoriu şi destul de ineficient se pare că durează de veacuri. Şi totuşi, astăzi s-ar putea folosi, în scopuri turistice, originalitatea de care au dat dovadă locuitorii Bucureştilor de altădată.
Evanghelia după Iuda este considerată de mulţi una dintre cele mai importante descoperiri ale secolului XX. S-a spus că e total diferită de celelalte patru Evanghelii cunoscute.
Povestea cafenelelor este aproape la fel de veche cu aceea a oraşului Bucureşti. Potrivit unei legende, primul român care ar fi cunoscut cafeaua, undeva la începutul secolului al XVI-lea, a fost logofătul Tăutu trimis de Bogdan cel Orb la sultan cu o solie. Tăutu a fost servit cu o băutură fierbinte, pe care neştiind cum s-o bea, a dat-o peste cap şi şi-a opărit limba.
„Week-end”-ul în istoria noastră este o cucerire recentă, care şi-a făcut loc cu greu, după primul război mondial. Sub comunişti purta numele de „SRL”-uri, adică se chema că ai o sâmbătă liberă care venea îndeosebi pentru aceia care lucrau pentru export, odată la 45 de zile.
„Oraşul matinal în istorie” trebuie să fie un subiect foarte interesant. Cinci sute de ani de istorie cuprinşi undeva între unu noaptea şi opt dimineaţa. Cum a fost istoria noastră urbană între aceste ore?
Strada Zefirului pleaca din strada Traian, in imediata apropiere a halei Traian, si se termina destul de repede in strada Doctor Burghelea. Nu este o strada care sa fie cunoscuta prin evenimente deosebite sau cladiri cunoscute. Nu are nimic special sau nimic care sa o aduca in atentia locuitorilor orasului. Este doar o strada din Bucurestii vechi pastrand inca un aer patriarhal de la inceput de secol 20. Este o zona care a scapat de avantul socialist de transformare a orasului din anii regimului comunist si inca nu a fost afectata de avantul capitalist al investitorilor ce si-au format modul de a face afaceri in aceeasi perioada a aparitiei "omului nou".
În urma multor solicitări din ultima perioadă ce cuprindeau şi întrebări referitoare la CREMA SUPEROXIDANTĂ BUDWIG ( aliment care se găseşte destul de mult printre prescripţiile mele dietetice) am hotărât să scriu un articol mai cuprinzător despre prepararea, calităţile nutriţionale şi medicale precum şi despre mecanismul de acţiune al acestui „superaliment”.
Zona este punctul final al axei est-vest a orasului, in imediata apropiere a dealului Cotroceni. Dambovita traverseaza in acest punct o zona verde, de dimensiuni nu foarte mari, avand Parcul Operei pe stanga si Parcul Eroilor pe dreapta. Zona nu a suferit transformari majore de-a lungul timpului, unele dintre cele mai importante fiind sistematizarea raului, in diferite perioade, si aparitia unor cladiri de importanta majora in cadrul orasului.
Pe locul unei case de patrimoniu demolate se poate construi un imobil cu mai multe etaje. In acesti termeni isi pun problema foarte multi proprietari de imobile frumoase. Si tot mai multe case cu o arhitectura valoroasa, cu o istorie in spate, cladiri frumoase sau doar pitoresti sunt inlocuite de imobile inalte, agresive si adesea de un gust indoielnic. Strazi altadata agreabile si placute ochiului sunt deteriorate pentru totdeauna, iar orasul sufera. Si impreuna cu el suferim si noi...
Imi aduc perfect aminte: pe scena Ateneului urcasera personalitati importante si intreaga sala aplauda o persoana despre existenta careia aflam de abia atunci. Pe Barbu Stefanescu (zis Delavrancea) il cunoscusem (si indragisem) din manualele scolare, dar nu banuisem vreo clipa ca o fiica de-a lui traia in acelasi oras si impartasea greutatile si suferinta acelor ani de trista amintire. Existenta oricaror valori era bine ascunsa in acei ani in care eram invatati sa credem in idealurile societatii socialiste multilateral dezvoltate.
Era anul 1987 si in sala Atheneului Roman era sarbatorita pianista Cella Delavrancea, care implinea 100 de ani.
In lumina blinda a simbetei Invierii, casa din Piata Romana 7 traieste inca, mai solitara ca oricind intr-un oras cvasi dezertat pentru sfirsitul de saptamina pascal.
Ce leagă o comunitate? Cum o serveşte administraţia? Răspunsul înseamnă eficienţă. Restul sunt bani risipiţi.Comune, oraşe, municipii, judeţe. Aşa se împarte România – scrie în Constituţie. Conturul lor a ţinut cont, pe rând, de nevoia de control facil, de invenţiile inepte ale birocraţiei, apoi de interesele feudale ale baronilor. N-a ţinut cont aproape deloc de interesele locuitorilor şi de masa critică de servicii necesare. Iar două verigi de bază, satul şi regiunea, au fost eliminate cu totul.
O prietena imi povestea cum in ultimele saptamini a petrecut weekendul in fata calculatorului, incercind sa invete corel. Ea saraca n-are nici o treaba cu grafica, insa de cind cu criza, angajatii – mai ales cei care nu sunt in posturi cheie – sunt nevoiti sa faca o gramada de alte lucruri pentru a-i suplini pe cei care au fost dati afara sau si mai rau, pe cei care nici nu au fost vreodata angajati, tocmai fiindca firmele vor oameni “4 in 1″. 4, nu 3. 3 era inainte de criza
In acest articol vom purta o discutie despre infrastructura si in ce mod se lucreaza si reface aceasta. Una din arterele care va avea o mare importanta in viitor va fi bulevardul Constantin Brancoveanu din cartierul Berceni. Aceasta va fi una dintre intrarile in oras de pe viitoarea autostrada spre Giurgiu si refacerea bulevardului aproape este finalizata, deocamdata doar pe un tronson.
Ce promitea basescu asta toamna? Ca nu micsoreaza pensiile? Ca nu mareste taxele? well….iata ca a venit si momentul sa ma bucur ca nu l-am votat si ca n-am pus umarul la situatia jenanta si absolut dezastruoasa in care a fost adusa tara, de catre boc si restul retarzilor.
Comisia de Amenajarea Teritoriului din Camera Deputatilor a votat ieri modificarea prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului 114/2007, care interzicea schimbarea destinatiei spatiilor verzi. Modificarea goleste de continut aceasta prevedere si, daca va fi votata de plenul Camerei Deputatilor, va da liber la construire pe spatiile verzi.
Cele 50 de organizatii din Platforma pentru Bucuresti sunt vehement impotriva acestei modificari si vor organiza mitinguri de protest in zilele in care plenul Camerei Deputatilor va lua in discutie modificarea ordonantei.
Cine pe cine crede păcăleşte cu jumătăţi de măsură? Dacă Boc nu pleacă, atunci Băsescu şi Boc trebuie să plece!
62% din PIB datorie publică în 2012! E mai rău decât părea, Grecia este doar la 4-5 ani distanţă. Incredibil cum un Guverm poate deveni brusc lucid unde până acum fusese schizofrenic. Şi tot incredibil este cum acelaşi Guvern poate rămâne perfect schizofrenic în alte subiecte, cel puţin la fel de grave.
Este iarasi1 Mai, sa scoatem gratarele si umbrelele de soare si sa plecam din Bucuresti! Totusi, pentru cei care vor sa vadacum se sarbatorea odata Ziua Muncii in Capitala, am pregatit niste imagini de arhiva inedite.
De ce actuala Piata a Natiunilor s-a numit timp de cateva decenii Piata Senatului ? A fost vreodata aici Senatul Romaniei ? Nicidecum. Este vorba doar de un proiect niciodata dus pana la capat.
Una dintre cele mai cunoscute zone din Bucuresti este piata Sfanta Vineri, aflata in estul pietei Unirii. Piata Sfanta Vineri si-a "primit" denumirea dupa biserica Sfanta Vineri aflata pana in anii 80 la intersectia Caii Calarasilor cu strada Sfanta Vineri. Zona Sfanta Vineri a suferit transformari radicale in urma demolarilor din anii 80, fiind astazi de nerecunoscut.
Aceasta noua incercare de remodelare a spatiului urban vine in continuarea propunerii din zona Rondului Udricani si reprezinta o incercare de a reface o zona mai mare a orasului.
...spuneţi-i omului care stă-n sectorul 5 şi-şi duce copilul la joacă-n sectorul 4 că Piedone e doar un agramat care nu se pricepe la amenajări, la urbanistică, că nu înţelege istoria oraşului, că n-are bun simţ.
In Bucuresti se construieste din nou la scara mare. Mai exact se "reface" ce s-a construit mai demult. Blocurile din Epoca de Aur rad din nou in soare. A inceput marea reabilitare termica, deja cu efecte vizibile pentru cetateanul orasului. Voi prezenta parerea mea din punct de vedere al imaginii urbane si nu al calitatii manoperei si materialelor folosite pentru aceste lucrari, caci acestea vor avea un impact doar peste cativa ani, cand vom constata cum si in ce fel au fost realizate lucrarile.
Cam asa ar putea fi cunoscut un loc de intalnire in oras, dar asta daca am trai in trecut. Astazi Podul Mihai Voda nu mai exista decat in amintirea unora si probabil in intrebarile altora, care avand treaba in zona sunt nedumeriti cum de nu se poate traversa pe acolo Dambovita. Zona despre care vorbesc se afla, pe raul Dambovita, aproximativ la jumatatea distantei dintre Podul Izvor si Piata Natiunile Unite. M-am decis sa propun un nou pod peste Dambovita, pe amplasamentul vechiului Pod Mihai Voda. Noul pod va reface trecerea dinspre Centrul vechi, zona Lipscani si Calea Victoriei, catre malul drept al Dambovitei, o zona afectata de demolarile masive din anii '80. Propunerea vizeaza strict amplasarea acestui pod, cu precizarea ca va fi doar un pod pietonal si pentru biciclisti.
„Cu adâncă bucurie intimă salut întâia noastră Expoziţie naţională, adevarată sărbătoare a muncii româneşti” ... „îndemnul meu a fost şi este să mergem pe totdeauna pe căi sigure către neatârnarea noastră economică”.
Blocul Carlton se afla intre Universitate si Romana, la intersectia Bulevardului Nicolae Balcescu cu Strada Ion Campineanu.Fusese inaugurat de curand dar cu toate acestea nu a rezistat puternicuui cutremur. Tragedia a fost majora, numarul victimelor fiind urias. Din cei aproape trei sute de locatari au supravietuit o mana de oameni.
In continuarea celor patru episoade de anul trecut (Magheru 1, Magheru 2,Orasul 1, Orasul 2), am vrut sa vad cum a fost reflectat cutremurul in literatura Republicii Socialiste Romania. Astfel, am dat peste o carte intitulata „Durere si eroism: dupa zguduitoarea noapte din 4 martie 1977”, scoasa la editura Eminescu in 1980, la doar trei ani de la tragedie.
Patrimoniul arhitectural al unei tari constituie o parte esentiala din identitatea sa culturala, definind comunitatile locale, facandu-le recognoscibile lumii din afara si generand mandrie civica in randul localnicilor.Stilul neoromanesc este singurul ordin arhitectural original aparut in Romania si prin urmare este o parte vitala a patrimoniului si identitatii culturale a natiunii.
La 20 septembrie 2009 se sărbătoresc 550 ani de atestare documentară a Bucureştilor. Despre întemeierea oraşului legenda ne vorbeşte despre un cioban pe nume Bucur ca fondator al Bucureştilor. Insă cercetările arheologice au scos la iveală nenumărate vestigii care mărturisesc că încă din cele mai vechi timpuri aici se găsesc urme constante de locuire, formându-se în această arie, pe malurile râurilor Colentina şi Dâmboviţa, o mulţime de sate.[1] Prezenţa omului pe aceste meleaguri este atestată încă din paleolitic, având continuitate până în perioada migraţiilor şi după.
Erau bucurestenii de acum un veac, strabunicii nostri, altfel decat noi? Aratau altfel strazile orasului? Cu sigutanta, da, dar nici mai bine, nici mai rau decat azi – doar altfel, fiindca vorbim de epoci diferite. Vom incerca sa reconstituim ceva din atmosfera Bucurestilor de atunci.
*** In 1909 s-a nascut Ileana, Principesa a Romaniei, Alteta Imperiala si Regala, Arhiducesa de Austria, Principesa de Habsburg-Toscana, Principesa de Hohenzollern, fiica a lui Ferdinand si a Mariei, matusa a Regelui Mihai. Dupa divortul de Arhiducele Anton de Austria din 1954 , s-a calugarit in 1965 in religia ortodoxa devenind Maica Alexandra.
Primesc multe chestii pe mail, dar asta chiar mi-a placut. E un pdf de 84 de pagini despre istoria Bucurestiului, realizat de Mihaela Vintilescu. Voi face un mic rezumat aici, fiindca sunt lucruri interesante despre originile si dezvoltarea orasului.
Avem inca o exclusivitate. Am gasit cateva imagini realizate pe in perioada 1943-45 ce surprind lucrarile de calanizare din Piata Universitatii si Piata Romana. Instantaneele poarta semnatura lui Alex Petit, inginer de meserie, cu atelier pe B-dul Tache Ionescu la Nr.6
Peste cateva zile anul 2009, asa cum a fost el, mai vesel sau mai trist, se va incheia. Va propun o incursiune in Bucurestii anului 1909.
1909 a fost un an linistit din punct de vedere politic. Totusi, la sud de Dunare, Balcanii incepusera sa fiarba, la foc mic deocamdata. Nu va trece mult si vor incepe Razboaiele Balcanice, in cel de-al doilea implicandu-se si Romania. Iar pe drumul modernizarii economice, legislative, arhitectonice, capitala si tot Regatul Romaniei inaintau cu pasi siguri.
Nu mica mi-a fost mirarea atunci cand am descoperit fotografia aceasta. Este o vedere aeriana realizata undeva in perioada 1916-1918 dintr-un avion de recunoastere german. Este vorba de un material de spionaj din primul razboi mondial. Inclin sa cred ca imaginea este realizata inaintea ocuparii Bucurestiului de catre trupele germane si bulgare dar nu am nici un suport stintific.
In 1910 a fost terminat si inaugurat Palatul Ministerului Lucrarilor Publice de pe Bd Elisabeta ; dupa Primul Razboi la titulatura institutiei se va adauga “… si al Comunicatiilor” [azi in acest Palat functioneaza Primaria Capitalei]. Constructia incepuse in 1906 pe terenul viran situat vizavi de Gradina Cismigiului, numit “Maidanul lui Duca” si se realizase dupa proiectul arhitectului Petre Antonescu.
Pana la acea data, arhitectul mai proiectase : noul Palat Kretzulescu situat de cealalta parte a Cismigiului, realizat pe locul unei constructii mai vechi in 1902-1904 (azi palatul este sediul UNESCO), Monumentul Bratianu (1903) de langa Universitate, azi disparut, sculptat de Ernest Dubois, Muzeul Simu, azi demolat, ce se gasea pe Bd Bratianu in vecinatatea Hotelului Lido (1909), munumentala casa Soare Oprea (1910), devenita apoi Restaurantul Bucur aflat azi in reteaua City Grill.
Trăim într-o nedorită aducere aminte; remember cu paltoane în apartamentul înfrigurat, penitenciar benevol la a cărui intrare se află lozinca sudată flegmatic în sufletul fiecăruia dintre noi: «Să trăiţi bine!»
Marile impliniri sunt in primul rind sufletesti. De aici se pleaca. Atunci cind o dorinta se regaseste in alegerea unanima a unei natiuni ea se manifesta cu o asemenea forta incit politicul este eclipsat si intotdeauna depasit de intamplari.
L-am intalint prima data acum mai bine de doua saptamani. L-am intrebat de o carte si m-a injurat cu pofta. Asa e el, daca il intrebi ceva, te injura. Vinde carti in fata casei lui de langa Piata Romana.
Sa schimbi imaginea unui cartier sau a intregului oras intr-o singura noapte, poate fi un gest considerat o adevarata provocare, un gest de nebunie (din punct de vedere financiar) intr-o perioada asociata tot mai mult cuvantului „criza”
Programul "Casa Verde" destinat persoanelor fizice începe la 1 iulie, când proprietarii de case îşi pot deschide dosarul în baza căruia, după finalizarea lucrării, pot beneficia de subvenţiile de la stat pentru completarea sistemelor de încălzire tradiţionale cu unele ecologice.
Astfel am inceput sa fiu curioasa la caramizile iesite la iveala de sub tencuieli cazute si am observat marea varietate a acestora cat si multitudinea de tipuri de tesatura a lor in corpul zidariei.
Ritualizarea comportamentului este una dintre principalele coordonate ale umanităţii omului. Comunicînd, o facem recurgînd la stereotipii şi reflexe atitudinale. Destul de rar se întîmplă să punem la bătaie resursele de spontaneitate cu care sîntem dotaţi.
Trebuie să plecăm din Viena. E un oraş minunat, dar nu s‑a arătat blând cu noi.
Dormim pe autostrada spre Salzburg, într‑o parcare. În comparaţie cu locul din noaptea trecută, e un paradis. O parcare mare, liniştită, separată de şosea printr‑o perdea deasă de copaci.
Nu ne deranjează nimeni. Avem parte de somn lung, adânc, fără vise. Dimineaţa ne sculăm întremaţi.