Moda in Bucurestiul din perioada interbelica in comparatie cu moda de azi

Cum unii designeri spun ca actuala moda feminina iese din hainele trendy si se intoarce, in spirala si in versiunea mai lejera, spre anii '20, am gandit sa scuturam de praf o fila din moda interbelica a unor vremuri boem – libertine.

Copilării recente: între normal şi "sindromul world of warcraft"

Pot spune ca am avut o copilarie normala. Agitata, dar normala. M-am nascut in anul 1986 si fac parte din ultimele, poate chiar ultima generatie a copiilor cu “cheia la gat”. Tin minte ca era o cheie de culoare argintiu foarte spalat, si avea un snur facut dintr-un siret visiniu. Parintii mi-au spus ca inca de la varsta de 4 ani eram cu cheia la gat si ma jucam in fata blocului, pe vremea cand terenul de joaca era din nisip, si nu facuse inca cunostiinta cu noile tendinte de “accesorizare” a localitatilor cu dale. Ulterior acest loc de jocaca a fost transformat in locuri de parcare.

Sinceritatea în arta conversaţiei

Sinceritatea face parte din acele virtuţi care alunecă  pe sub om, a fi sincer în zilele noaste  devine dificil. Convenţiile sociale, politica sau timpul liber sunt cateva ramuri în care a spune adevărul nu este întotdeauna recomandat.

Tramvaiul - element modificator al comportamentului social

Ce este tramvaiul ,daca nu un mediu de interactiune sociala ,vazut ca un ,,spatiu public" in sensul determinarii unor comportamente dar si prin relatia bisensuala in care este constituit insasi de necesitatile utilizatorilor?

Calea Victoriei si vehiculul

"E bizantină şi apuseană, trândavă şi vioaie, zâmbitoare şi posomorâtă, dornică de schimbări şi înfiptă în trecut. (...) De-a lungul ei, fără orânduială, aproape fără rost, se înşiră palate şi magherniţe, case de ţară şi zgârie-nori, curţi şi grădini, morminte şi biserici. Nu-i stradă pe lume mai chinuită, mai muncită, mai mişcătoare în silinţele ei de a face din atâtea contraste puţintică armonie. Şi poate nu-i stradă care să închege în atare măsură gândurile unui popor. Podul Mogoşoaiei e plămădit cu sufletul nostru."

                                                                                                 Gheorghe Crutzescu

Locuri de intalnire si locuri de petrecere. Ieri si azi in Bucureşti

Scriitorii, actorii, plasticienii, mediul artistic si cultural in general, au atras intotdeauna atentia, fie admiratie, fie dezaprobare, dar in mod sigur interes, prin stilul de viata boem, prin vizibilitate si contributia importanta la viata orasului. Ei constituie o categorie aparte a umanitatii urbane, din randurile careia o serie de exponenti s-au ridicat si au lasat urme importante in istorie. Modul in care ei isi petreceau timpul, dimensiunea cu precadere publica a existentei lor, intalnirile si discutiile nesfarsite “la un pahar”, reprezentau secvente de viata colorate dar linistite si modeste, departe de luxul si stralucirea specifice vietii mondene de astazi.

Uniforma in scoli – o schimbare de mentalitate

Uniforma reprezinta un set de obiecte vestimentare standard purtate de membrii unei organizatii in cadrul activitatilor desfasurate de organizatia respectiva. Aceasta are atat o valoare functionala, practica cat si o valoare simbolica, abstracta .

Uniforma a fost inventata inca de timpuriu, ca o forma de distinctie, de diferentiere a unor persoane , grupuri fata de restul membrilor societatii (ex: sefii de  trib aveau tinute specifice care  sa le evidentieze rolul si pentru a fi recunoscuti cu usurinta ) . Uniformele au fost utilizate pentru a sublinia apartenenta anumitor indivizi la grupuri specifice (ex: membrii anumitor triburi aveau vestimentatii specifice care sa ii diferentieze fata de alte triburi).

Mahalaua Mântuleasa - de la periferie medievală la habitat cosmopolit(II)

dr.Adrian Majuru

drd.Andriana Scripcariu

drd.Andreea Răsuceanu

Cartierul Mântuleasa este unul dintre segmentele vechi-rezidenţiale ale Bucureştilor încă de la începutul secolului XX. Principalul obiectiv al acestui demers este acela de a sensibiliza opinia publică dar şi factorii decidenţi faţă de soluţiile de regenerare urbană, care ar putea fi articulate în spaţiul amintit. Aceste soluţii sunt construite pe un eşafodaj istoric şi uman deopotrivă.

e. Casa Simion Georgescu

Este situată pe colţul străzii Mântuleasa cu str.Romulus, la actuala adresă Romulus nr.1. Simion Georgescu, proprietar al unui lot mai extins ce îngloba şi actuala locaţie Romulus nr.3, cere în 1888 autorizaţia de a ridica o casă cu „unu etagiu (parteru) de zidu masiv”[1].

[1] PMB – Serviciul tehnic, dosarul 29/1888, p.110, casa din str.Romulus nr.3

Mahalaua Mântuleasa - de la periferie medievală la habitat cosmopolit (I)

dr.Adrian Majuru

drd.Andriana Scripcariu

drd.Andreea Răsuceanu

Cartierul Mântuleasa este unul dintre segmentele vechi-rezidenţiale ale Bucureştilor încă de la începutul secolului XX. Principalul obiectiv al acestui demers este acela de a sensibiliza opinia publică dar şi factorii decidenţi faţă de soluţiile de regenerare urbană, care ar putea fi articulate în spaţiul amintit. Aceste soluţii sunt construite pe un eşafodaj istoric şi uman deopotrivă.

O istorie a mall-ului în România

Lucrarea de faţă porneşte de la observaţia că mall-ul ocupă un loc important în existenţa românilor şi îşi propune să identifice semnificaţiile pe care acest spaţiu le-a dobândit în societatea românească, pe parcursul adaptării acestui model occidental la realităţile României postcomuniste. Prin aceasta se urmăreşte, de fapt, încercarea de a redacta o posibilă istorie a mall-ului în România, printr-o consemnare a modelelor şi structurilor comerciale specifice acestei regiuni geografice, în contextul istoric care le-a făcut posibilă existenţa, până în 1989, precum şi a modului în care societatea românească, influenţată de experienţele avute, a primit, a înţeles şi a adaptat ideea de mall, după 1999 (data deschiderii primului centru comercial de acest fel din ţara noastră).

Marginalul: un destin antropologic urban

Persoanele marginale şi grupurile marginale sunt atestate în cele mai vechi documente scrise ale omenirii şi apar mereu în centrul puternicelor contradicţii sociale, politice şi morale până în ziua de astăzi, având o raportare clară la un univers antropologic urban cu totul particular.