Forum
Parerea ta conteaza! Vino alaturi de noi pe forum pentru a discuta despre Bucuresti
Viziteaza 
Stiati ca primul automobil adus in Bucuresti a fost un PEUGEOT ? Acest lucru se petrecea in 1889, iar proprietarul "trasurii fara cai" era baronul Barbu Bellu, fost presedinte al Tribunalului Ilfov si fost ministru al justitiei.
Acest model, produs de Armand Peugeot doar in 4 exemplare, fusese proiectat de Leon Serpollet si a fost prezentat la Expozitia Universala de la Paris din 1889. Automobilul era actionat de un motor cu aburi de 4 CP.
Stiati ca...?
Primul troleibuz a circulat pe traseul Hipodromul Baneasa (unde azi e Casa Presei / Casa Scinteii) – Kiseleff – Piata Victoriei in 1949?
MedicinaAlcool metilic Se fabrică din distilarea lemnului.Băutura otrăvitoare al cărei nume "metilicul" a ajuns atât de cunoscut în anii din urmă în populaţia noastra din cauza numeroaselor otrăviri urmate de moarte, a dat prilej şi unor legiuri speciale cu privire la ea, atât a fost de alarmată ţara.
Parteneri oficiali 
Medicpentrutine.ro Osteoporoza, prevenita cu ulei de peste inca din tinerete Osteoporoza este o boala sistemica a scheletului, ce duce la fragilitate osoasa, cu risc mare de producere a fracturilor, chiar in conditiile unor accidente nesemnificative. Boala este o consecinta a reducerii cantitative a masei osoase, ce duce la modificarea arhitecturii oaselor, acestea devenind din ce in ce mai subtiri, cu interiorul moale si poros, de unde si numele bolii.
  
Ars eroticaDespre prostitutie Prostituţia între sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea : de la plăcere la sifilis şi înapoi.
Prima paginaMitul peşterii - Nikos Kazantzakis, Alexis Zorba, Editura pentru Literatură Universală, Bucureşti, 1969 Propun prin acest articol o altfel de citire a romanelor, filmelor sau pieselor de teatru pe care le considerăm capodopere de gen şi pe care dorim să le recitim sau să le reascultăm.
|
Arhiva rubrici » Business intelligence » Harta strâmbă a pădurilor României: efecte economice şi socialeÎn total, padurile ocupa 29% din suprafata României, adica sub media europeana de aproape 42%. Dar daca luam fiecare judet în parte, zona de sud aproape ca nu exista pe cartograma tarii.
Coincidenta sau nu, cele mai sarace judete din România se suprapun într-o proportie mare cu cele mai "barbierite": Ialomita, Calarasi, Teleorman, Giurgiu, Braila, Vaslui, Botosani. Semn ca politicile de defrisare din ultimele 200 de ani n-au avut efecte bune. Un singur judet, Suceava, are o pondere a suprafetei împadurite mai mare de 50%. Asta, daca nu cumva gaterele au procesat busteni mai repede decât a procesat Statistica cifre. Vezi [aici] întreaga serie de date. Economic, calculele sunt simple. Terenul arabil aduce beneficii pe termen scurt. Pe termen mediu, padurea este mult mai rentabila în conditii de exploatare intensa, iar pe termen lung aduce profituri rezonabile daca este exploatata sustenabil. Plus, mai nou, drepturi de poluare. Tot pe termen mediu si lung, terenul arabil din zonele defrisate este expus la eroziune, desertificare dar si la riscul de inundatii si alunecari de teren. 3 greseli pe care le-a a facut statul: 1. A dat subventii pentru agricultura pe soluri proaste, unor agricultori care nu stiau meserie. Cu suprafete "calamitate" în fiecare an, respectivii si-au permis sa trateze subventiile ca pe un ajutor social. 2. A dat despagubiri atunci când inundatiile au compromis zone agricole fara viitor. O utilizare mai buna a banilor era împadurirea. 3. A pastrat controlul asupra proprietatilor, intrând în clasica dilema principal-agent: Chiar daca tu ai teoretic interese pe termen lung, nu poti controla întreg latul de oameni pusi sa administreze padurile. Ei au interese pe termen scurt, care se monetizeaza cel mai bine prin defrisare masiva. Alte articole despre economie, pe riscograma : business intelligence Autor: Lucian Davidescu Afisari: 88 |
Autentificare
Cautare
Cele mai noi articole
Cele mai citite articole - 30 zile
Semnale editorialeAnton Pann
Captiv in inutiln-am titlu Viata este o insusire, adesea monotona de fapte diverse.
Foloasele ratiuniiUnivers(al)itatea bucuresteana Pentru unii, este un simplu cod al intalnirilor, un punct de reper: „La Universitate”, este un „centru de interese” al mediului business, un spatiu de socializare pentru tineri, fie ei elevi sau studenti, amici sau indragostiti.
Calea JustitieiPe ordinea de zi… (I) Ceea ce ne place la teatru este că totul pare să fie ca în viaţă, cu diferenţa că fiecare îşi joacă rolul până la capăt, cu siguranţă, fără ezitări sau regrete...Ceea ce îmi place mie cel mai mult la sala de judecată, este că ... e ca la teatru. Fiecare joacă un rol, mai mult sau mai puţin elaborat, prin construirea unui discurs cu trepte şi etape, prin care doreşte să atingă un anumit rezultat: câştigarea procesului şi înfrângerea adversarului. Iar acest scop scuză o mare concentrare de forţe, de energii, de cunoştinţe juridice şi de îndemânări, care, exact atunci când nu te aştepţi, creează scene caragialeşti.
Eco-CivitasO plimbare in Gradina Botanica O plimbare in Gradina Botanica este o intalnire cu natura
Pache nr 33despre trenduri Putem privi trendurile ca pe diverse manifestari culturale, o insiruire de inedite momente imaginative cu ecouri pe toate nivelurile vietii noastre sociale.
Detectiv printre umbreTrecut şi prezent pe Calea Rahovei Calea Rahovei (sectorul lărgit, de la Piaţa Chirigiu spre periferie) este una din marile artere de circulaţie ale Capitalei. Cu blocurile sale multicolore, are un aspect pitoresc, dar ascunde şi o istorie framântată, din vremurile când aici se găseau doar căsuţe modeste. Voi încerca să aduc la lumină câteva fragmente din trecutul zonei.
Puncte de fugahabitat (prezent si trecut) Mai tarziu, timp de un an jumate dimineata o ghiceam prin caldura aurie din spatele jaluzelelor din lemn. In fata pervazului se desfasura averea mea provizorie si evanescenta intinsa in unghi de 180 de grade in jurul ferestrei .
Psihanaliza cotidianuluiIndecenţă şi defect psihic Ce mă enervează cel mai mult la spaţiul social din România zilelor noastre nu se referă atît la corupţia, meschinăria, minciuna, bigotismul şi intoleranţa acestuia, ci la vădita lipsă de stil a practicanţilor tuturor racilelor enumerate mai sus. De altminteri, sînt perfect conştient că natura umană este în linii mari cam aceeaşi pretutindeni în lume, la orice meridian şi paralelă. Omul e om şi la Paris, şi la Tokyo, şi la Tirana şi la Washington. Natural că şi la Bucureşti, însă în oraşul de pe Dîmboviţa, metaforă în mic a întregii Românii, parcă prea s-au concentrat cultivarea lipsei de măsură şi dispreţul faţă de o conduită civilizată şi morală minimă.
Cogito ergo sumEvenimente cu 9…(1) Matei CovrigCiteste tot
CocktailInsistenta! Iuliana NiculescuCiteste tot
Point IT Blog
|
