Avand in vedere amploarea pe care o cunosc in zilele noastre camerele digitale, articolele din seria “Pagina de fotografie”, vor face referire in mod special la acestea, fara a omite insa unele comparatii cu camerele pe film, acolo unde este nevoie.

In comparatie cu multe aparate moderne care ne inconjoara, cu siguranta aparatele foto (camerele foto) sunt bazate pe un principiu de functionare foarte simplu, acelasi indiferent de gradul de evolutie.

Cele mai rudimentare camere foto sunt constituite dintr-o cutie paralelipipedica cu interiorul de culoare neagra, prevazuta cu o gaura foarte mica pe una din laturi (ulterior s-a montat o lentila convergenta) si, paralel cu deschizatura, un ecran alb sau un ecran mat transparent pe care se poate privi o imagine reala si rasturnata.

Formarea imaginii si functionarea camerei

Aceasta schita prezinta elementele principale ale formarii imaginii si ale unei camere foto, mai jos fiind mentionate si functiile indeplinite de fiecare dintre acestea.

Subiectul fotografiat – lumina reflectata de subiect creaza o imagine vizibila care poate fi inregistrata pe cale fotografica.

• Lentila – de fapt ansamblu de lentile care formeaza obiectivul fotografic, capteaza lumina reflectata de subiect, conducand convergent fiecare raza, astfel incat sa formeze un punct pe planul focal. Imaginea va fi inversata in cadrul acestui proces.
• Diafragma – ca si irisul ochiului uman, deschiderea (marimea) diafragmei poate fi diferita, astfel influentand cantitatea de lumina lasata sa ajunga la film / cip (camera pe film / camera digitala). Diafragma este fixa in general la camerele simple, fara obiective interschimbabile.
• Obturatorul – controleaza timpul cat filmul/cip-ul este expus razelor de lumina care trec prin lentila si diafragma. In mod obisnuit, acest timp in care obturatorul este deschis, este masurat in fractiuni dintr-o secunda, dar in unele cazuri speciale, poate fi masurat si in ore.
• Planul focal – reprezinta suprafata pe care imaginea este inregistrata efectiv, fie pe film, fie este transformata intr-un semnal electric de un cip digital si inregistrata ca atare, in format digital.

Controlul expunerii

Una dintre cele mai importante caracteristici ale unei camere, este controlul asupra cantitatii de lumina careia i se permite sa ajunga la film/cip. Camera regleaza cantitatea de lumina care intra fie prin diafragma, fie prin obturator, fie prin ambele. Acesta este procesul de expunere.

Acest process al expunerii poate fi comparat cu umplerea unui pahar cu apa. Paharul reprezinta filmul/ cip-ul si apa reprezinta lumina. Pentru a umple paharul (a expune filmul/cip-ul), robinetul (diafragma) este deschis partial sau total – deschiderea influentand timpul in care va curge apa astfel incat sa umple paharul (viteza obturatorului – shutter speed – regleaza timpul de expunere).

Astfel:

- cu cat diafragma (robinetul) este mai putin deschisa, timpul de expunere (umplere) va fi mai lung, si

- cu cat diafragma (robinetul) este mai mult deschisa, timpul de expunere (umplere) va fi mai scurt.

Lungimea focala

Reprezinta masura pentru marirea si unghiul de cuprindere conferit de lentila (obiectiv). Cu cat este mai mare lungimea focala, cu atat mai aproape este imaginea, astfel putand inregistra doar portiuni mici din scena pe care dorim sa o inregistram. Obiectivele de acest fel (cu lungime focala mare) produc o imagine a subiectului mai mare decat in cazul in care s-ar folosi un obiectiv cu o lungime focala mai mica. In practica veti intalni atat obiective cu lungime focala fixa (fara “zoom”), cat si obiective cu lungime focala variabila (cu “zoom”).

Lungime focala: 161 mm                                               55 mm

Nota:   Trebuie mentionat ca toate informatiile care stau la baza “Paginii de fotografie” sunt comune tuturor cartilor de specialitate, diferenta este facuta doar de modul de de prezentare al autorului. De asemenea, toate schitele si fotografiile sunt executate de autor.