Initial, Teatrul National a fost amplasat pe Calea Victoriei.

Dorinta ridicarii unui teatru in Bucuresti este manifestata printr-un proiect din 1840, dar, in 1843 abia se cautau planuri pentru constructie (de care domnitorul nu a fost multumit); in 1845 se fac alte planuri, iar intr-un final, este acceptat planul arhitectului A. Hefft, care este aprobat in 1846. Constructia incepe in mai 1848, dar este intrerupta datorita Revolutiei din 1848. In 1849 se reia licitatia pentru constructia Teatrului. Intr-un final, cladirea este inaugurata la 31 decembrie 1852, cu piesa "Zoe sau Amantul imprumutat"
Clădirea teatrului a fost construită în stil baroc în cea mai mare parte, avea un parter cu 338 staluri, trei rânduri de loji, un foier luxos cu scări de marmură de Carrara şi o mare galerie, unde aveau acces studenţii şi elevii, în mod gratuit. În primii doi ani de la deschidere, teatrul a fost luminat cu lumânări de seu iar din 1854 s-au folosit lămpi cu ulei de rapiţă. Mai târziu, teatrul a fost luminat cu gaz aerian şi apoi, cu lumină electrică. În 1875, Teatrul cel Mare din Bucureşti devine Teatru Naţional, sub directoratul scriitorului Alexandru Odobescu. (informatia am preluat-o dupa Wikipedia pentru ca nu pot sa descriu o cladire ce nu mai este)
Din nefericire, teatrul a fost bombardat in 1944.
Terenul a ramas viran pana in 1990, cand s-a construit Hotelul Novotel. Acesta pastreaza porticul de intrare al vechiului teatru insa se inalta in spiritul contemporan, din otel si sticla. Am mai vorbit despre el aici

(Hotel Novotel)

Aceasta comparatie intre Teatrul de ieri si cel de azi este putin mai ciudata, recunosc, pentru ca Teatrul National de ieri nu mai exista de multisor. Insa am incercat sa arat ca, desi acesta a fost distrus (si nu datorita dorintei de modernizare a orasului), noii investitori au dorit totusi sa pastreze, sau, mai bine zis sa aduca in constiinta bucurestenilor (pentru ca nu mai traiesc prea multi care sa fi apucat vechiul teatru in picioare), faptul ca in acel loc, candva, a fost o cladire cu functie culturala si istorica.

Despre acelasi subiect si aici.