Bucurestii Vechi si Noi

Stiu ca motto-ul acestui blog este “oameni, locuri si intamplari care te fac sa te bucur de viata” dar e musai sa iti spun si tie ce am aflat de la Irina Dobrita de la Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, desi nu suna atat de bine. Cu atat mai mult cu cat vin alegerile. Si crezi ca exista si oameni (candidati vreau sa spun) sinceri, nu doar de fatada, care chiar vor si pot sa faca ceva.

Ieri, cand Bucurestiul era animat de voiosia spaniolilor si puhoaie de oameni incepeau sa se scurga incet, incet catre meci, eu ma indreptam agale catre o lansare de carte. Pentru ca, pe de-o parte, se spune ca e bine sa te afli in preajma oamenilor catre a caror ocupatie aspiri si pentru ca primul capitol al cartii “Sange Satanic” al Cristinei Nemerovschi m-a intrigat si m-a captivat.

E prea neasteptata, prea “exotica” vestea primita astazi, pentru a nu ti-o impartasi ! Ca si mine, in mod sigur ai auzit de Muntele Athos si de pelerinajele care au loc acolo. Ceea ce poate nu stiai – eu sigur, nu, este ca acesta este un paradis al gurmanzilor. Imi vei da dreptate afland ca, printre specilitatile locului, se numara supa de caracatita, salata cu crithmum maritimum, cod cu dovlecei si halva din gria cu fructe din padurea lui Aristotel. Pestele si fructele de mare de la Muntele Sfant sunt recunoscute pentru gustul lor deosebit, datorat apelor adanci, curate si strabatute de curenti marini purificatori. Au cel mai mare continut de sare din toate marile Greciei si sunt bogate in plancton si hrana curata, deoarece in golf nu se varsa rauri sau fluvii care sa tulbure echilibrul compozitiei apei.

Tocmai ce m-am intors de la WOW 2102 (pentru cine nu stie, WOW = Women On Web). Ceva mai putin entuziasta decat dupa WOW 2011. Nu ca nu mi-ar fi placut sa-mi petrec o dupa-amiaza la Howard Johnson. Ca nu m-as fi simtit rasfatata de organizatori. Sau ca n-as fi observat sincronicitatea de a fi ajuns in acelasi timp cu Cristi Manafu, care mi- a spus, in lift, ca mai important decat ranking-ul, este sa te citeasca cine trebuie.

Daca tot am fost la Londra, in compania unui ghid minunat, n-am ratat ocazia de a vedea “pe viu” celebrul Ministry of Sound. Pentru cei care nu stiu, MoS este un club de noapte (mai este si casa de discuri, si marca de haine, si marca de compilatii de muzica house insa nu despre acestea vorbim). A fost ideea DJ-ului Justin Berkman care visa sa deschida in capitala britanica o locatie dedicata exclusiv muzicii house de provenienta americana (din New York, Chicago si Detroit). “Conceptul a fost urmatorul: pe primul loc am pus sistemul de sonorizare, pe locul doi luminile, pe locul trei design-ul. Opusul a ceea ce se intampla, de fapt, intr-un club”, poveste el. Locatia potrivita a fost gasita in Southwark, intr-un vechi garaj dezafectat de autobuze. Iar primul “gig” a avut loc in septembrie 1991.

Inca o zi ploioasa la Londra asa ca profit de nori pentru a recupera postul lipsa de ieri. Si sa povestesc despre ultima zi de London Book Fair 2012. Desi nu am vazut (aproape) deloc jurnalisti romani la eveniment, pentru un ziarist care acopera subiecte culturale, Targul este o mana cereasca. Pornind de la intalnirile cu scriitori de succes care ajung mai rar spre deloc in Romania (anul acesta au fost

La Londra e abia 10 seara. A mai ramas putin pana la sfarsitul unei zile a carei cea mai mare parte am petrecut-o la London Book Fair. Ca scriitor aspirant, vezi partea frumoasa a lucrurilor. Standurile atragatoare.

Astazi a inceput London Book Fair. Daca as fi eu insami orasul Bucuresti, mi-ar placea sa cer cu imprumut de la orasul Londra un astfel de eveniment. Mi-ar placea ca an de an sa strang sub acelasi acoperis – fie el la Romexpo, editori, publisheri, agenti literari, scriitori, traducatori si alti profesionisti din minunata lume a cartilor. Dar cum nu sunt, m-am multumit sa privesc cu luare aminte si sa ma bucur. Marturisesc ca cel mai tare m-au bucurat astazi, romanii. Mai precis, standul Romaniei, de care sunt mandra, sculptorul Virgil Scripcariu, care si-a pus amprenta asupra sa si poetul Ioan Muresan.

Abia prima zi la Londra si am cate ceva de povestit despre doua locuri in care am ajuns astazi si pe care le recomand. Am profitat asadar de vremea insorita si de timpul liber pentru o plimbare in Hyde Park. O destinatie nelipsita de ghidurile turistice, populata de o fauna (la propriu) foarte prietenoasa. Un loc in care iubitorii de animale vor avea ce sa priveasca si pe cine

M-am convins! Bucurestiul abunda in oameni frumosi. Pentru mine, un om frumos este un om viu, care arde de pasiune pentru ceva. Curios, creativ, aflat intr-o permanenta expansiune de sine. Asa cum este si actorul Lari Giorgescu, pe care il poti vedea jucand sambata 7 aprilie, de la ora 20, la La Scena, intr-unul dintre cele mai indragite spectacole independente de teatru: Emigrantii.