Bucurestii Vechi si Noi

Se confirmă oficial anunțul făcut la începutul lui februarie de ministrul de atunci al Culturii, Kelemen Hunor, cu privire la înscrierea satului ardelean Rimetea/Torockó în lista de propuneri a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO. Astfel, de câteva zile, Rimetea a apărut pe site-ul UNESCO pe această listă (aici). Vreau să subliniez că presa de limbă română a ignorat complet anunțul făcut de Kelemen Hunor în februarie, fiind meritul blogului Maghiaromania că a mediatizat chestiunea.

…și din acest considerent vă aștept luni, 7 mai, de la ora 17.30, la Hotel Napoca, la lansarea cărții pe care am scris-o împreună cu amicul Tibi Fărcaș. În continuare, comunicatul de presă al editurii Eikon:

Dragi colaboratori

Editura Eikon Cluj-Napoca, în parteneriat cu PR Venture Team și Respect Media, vă invită la un important eveniment editorial – lansarea volumului „Cluj contra Cluj. Istoria celui mai vechi derbi local din România. Universitatea-CFR 1907”.

Lansarea va avea loc luni, 7

Dragi prieteni, vă informez că astăzi am terminat o carte la care am lucrat, împreună cu amicul Tiberiu Fărcaș, de la începutul anului. Volumul este dedicat istoriei derbiului dintre echipele de fotbal Universitatea Cluj și CFR 1907 Cluj.

Nefiind vorba de nicio gâlceavă politică la mijloc şi nici măcar de vreo picanterie, subiectul a trecut aproape neremarcat de mass-media, în ciuda tragismului celor semnalate. Cele două documente – un set de recomandări ale comisiei pentru protejarea patrimoniului, respectiv un raport referitor la situaţia actuală a patrimoniului construit, siturilor istorice şi naturale – radiografiază starea de fapt din acest domeniu şi notează cu acurateţe carenţele societăţii româneşti, de la lipsa de educaţie, la sărăcie, depopulare sau indolenţă, care fac să dispară aproape zilnic de lângă noi valori inestimabile.

Majoritatea celor care trec prin Sebeş cu maşina înjură centrul strâmt al oraşului şi lipsa unei centuri ocolitoare. Ambuteiajele sunt la ordinea zilei în micuţul oraş, aflat exact unde se întretaie Coridorul IV Pan-European cu şoseaua care leagă Transilvania de Nord cu cea de Sud, pe ruta Sebeş-Turda.

Franz Obert (1828-1908)
Când a împărțit Dumnezeu Ardealul, a chemat în fața tronului ceresc pe ungur, pe sas, pe român și pe țigan. Mai întâi a sosit ungurul și a salutat:
- Bună dimineața
- Ceea ce e bun să fie al tău, a răspuns Dumnezeu
După scurtă vreme a sosit sasul și a salutat:
- Bună dimineața!
- Ceea ce e bun e al ungurului. O, muncă grea! Munca grea să fie a ta, răspunse Dumnezeu
Imediat a venit românul și a salutat:
- Bună dimineața!
- Cele bune le are ungurul. O, muncă grea! Munca grea e a sasului. O, sărăcie! Sărăcia să fie a ta, a răspuns Dumnezeu
La sfârșit a venit țiganul și a salutat:
- Bună dimineața!
- Partea bună e a ungurului. O, muncă grea! Munca grea e a sasului. O, sărăcie! Sărăcia e a românului. O, diavol! Diavolul să fie al tău, a răspuns Dumnezeu.

*Legendă românească din Transilvania culeasă de etnograful sas Franz Obert și publicată în revista „Das Ausland” în 1857.

Universitatea „Babeș-Bolyai”, una dintre puținele reușite instituționale românești în Transilvania – cu toată deferența pentru memoria profesorilor maghiari care s-au sinucis în 1959 și cu tot respectul pentru universitatea din Szeged -, se restartează pentru secolul care este încă la început. Bătrânul hard-disk academic, deși în continuare funcțional, a făcut câteva „baduri”, care trebuie izolate. Sunt convins că operațiunea va fi o reușită și va duce la stabilitatea sistemului. Haideți să vedem până atunci care a fost configurația de bază la care s-a gândit unul dintre

Redau aici, cu permisiune autorului – şi este o mare onoare pentru Septem Castra să găzduiasă textul unui academician -, un studiu publicat de istoricul clujean Ioan-Aurel Pop, membru corespondent al Academiei, în revista Studii şi Materiale de Istorie Medie, XXVI, 2008.

Imaginile tipărite pe monedele şi bancnotele unei ţări surprind fidel figurile-simbol şi/sau valorile fundamentale cu care se identifică sau prin care se legitimează puterea politică emitentă. Din cele mai vechi timpuri este aşa.

De exemplu, Alexandru Macedon a bătut monede cu el purtând pe cap blana leului din Nemeea, din dorinţa de a se identifica cu Hercule.

Căutând cu totul și cu totul altceva prin arhiva din 1950 a ziarului clujean de funestă amintire „Lupta Ardealului”, am dat peste scrisoarea prin care muncitorimea brașoveană solicita, chipurile, rebotezarea orașului de sub Tâmpa cu numele „marelui geniu al omenirii”, Stalin.