Bucurestii Vechi si Noi

“Voi candida ca membru PNL pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Caraş-Severin, din partea USL. Aşa cum mi s-a propus astăzi, voi deveni vicepreşedinte al PNL. Nu poţi să candidezi pentru funcţia asta fără să fii membru PNL”. Pe langa el, a luat si un numar impresionant de primari in tabara USL. Probabil dupa plecarea lui T. Melescanu la SIE, in PNL a ramas un loc vacant de vicepresedinte pe care S. Frunzaverde s-a gandit sa-l ocupe. Sa-i fi vandut Melescanu pontul?

O eroare grava a USL-ului este

Premierul Ungureanu a ieşit supărat din şedinţa coaliţiei şi a cerut miniştrilor Justiţiei şi Finanţelor, aflaţi la discuţii, să părăsească şi ei sala împreună cu el, deoarece liderii partidelor de la putere au spus că vor veni la vot în Parlament doar dacă Guvernul decide anumite alocări bugetare.

Cu alte cuvinte, ilustrul

Nici nu a inceput campania electorala si “baietii smecheri” incep sa faca ce stiu ei mai bine: sa mituiasca! Fie cu un pix, stilou, o excursie, fie ce o fi numai demnitar sa ramana omul. Ieri seara la usa, am primit invitatia verbala din partea domnului deputat Robert Negoita de a merge intr-o excursie prin Bucuresti care include printre altele Palatul Parlamentului si Hotelul Rin al carui patron este.

11 iunie 1929, Ankara

Sa Majesté le Roi de Roumanie,

d’une part, et

Son Excellence le Président de la République Turque,

d’autre part,

Desfiinţarea Imperiului Otoman a fost consfiinţită prin Tratatul de la Sevres[1], din 10 august 1920. Totodată, zonele care intrau în componenţa imperiului au fost reîmpărţite. Astfel, Grecia a primit zona Mării Egee şi Tracia de est, englezii şi francezii şi-au împărţit Irakul, Arabia şi Siria. Italienii şi francezii au intrat în posesia Anatoliei de sud şi sud-est. Punctul cel mai important, dorit de puterile europene, Strâmtorile, au intrat sub controlul acestora.

Dinu C. Giurescu De la Sovromconstructii nr.6 la Academia Română Editura Meronia, Bucureşti,2008, 464 p + 16 planşe foto

Una dintre cărţile aşteptate cu interes de istorici şi-a făcut apariţia la sfârşit de an 2008. Istoricul ne înfăţişează aspecte din viaţa sa aşa cum le-a văzut, perceput şi trăit. Modest cum îl cunoaştem, istoricul trece etapă cu etapă prin viaţă fără a face caz de situaţia şi poziţia socială dinainte de preluarea puterii de către comunişti. Primii paşi, copilăria, părinţii Giurescu, bunicii Mehedinţi şi Giurescu i-au îndrumat paşii autorului şi l-au pregătit pentru viaţă.

După cel de-al doilea război mondial se impunea o noua reorganizare teritorială iar idea unei Europe Unite a devenit dintr-o soluţie teoretică una din ce în ce mai concretă. Discutată de secole[1] după cel mai devastator conflict mondial această idee a prins contur şi chiar s-a început să se lucreze la punerea sa în practică. Un alt proiect este lansat de Mazaryk, sub denumirea de Noua Europă. Acesta devine preşedinte al Uniunii Democratice Central-Europene, creată în SUA şi care constituie o încercare de unificare a noilor state din Europa Centrală. Proiectul lui Mazaryk este esenţialmente moral şi politic. Acesta era convins că, dacă statele îşi obţin libertatea, toate naţiunile vor forma o „frăţie a omului”.

Nici nu a inceput bine mandatul si M.R.U sfideaza logica: “Nu voi ezita să remaniez pe orice ministru care nu se ridică la înălţimea aşteptărilor publice şi ale mele”. Toti stim ca Ungureanu a fost chemat si instiintat/pus sa fie prim ministru intr-un cabinet format fara implicarea sa. Altfel cum se poate inconjura un premier de oameni fara realizari concrete in activitatea lor. Atuurile au ajuns sa fie tineretea si studiile.

Scriam intr-un post anterior ca ceea ce fac francezii cu legea care se vrea sa-i incrimineze pe turcii care nu recunosc “genocidul armean” duce la consecinte incalculabile pentru ambele state cat si pentru statele zonale.

Odată cu realizarea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, sistemul electoral s-a schimbat, clasa politică fiind nevoită să se adapteze noilor prevederi cu privire la sistemul alegerilor electorale. Astfel politicienii erau nevoiţi să meargă la sate să-şi desfăşoare campania, în primul rând pentru a lua contact direct cu alegătorul, pentru a putea să-l influenţeze în decizia de a vota cu partidul său. Dacă la oraş marea majoritate era hotărâtă cu cine să voteze, la sate omul putea fi influenţat de persoana care venea pentru a-l sfătui şi în funcţie de promisiunile care mai de care în care se întreceau cei care candidau.