Bucurestii Vechi si Noi

Toate orasele lumii pot fi recunoscute prin cladirile devenite simbol. Chiar daca in multe cazuri arhitectii nu si-au propus in mod direct aceasta, unele cladiri au devenit simbol pentru orasul in care au fost cladite. A fost pana la urma si o chestiune de marketing, de promovare a orasului, dar mai intai cladirile au devenit un simbol pentru locuitorii orasului. Cum au devenit insa unele cladiri reprezentative pentru oras si de ce sunt intrebari la care nu am raspuns si probabil ca e nevoie de o analiza a fiecarui obiect in parte.

In momentul in care ne plangem de orasul nostru, lucru care se intampla destul de des, invocam faptul ca Bucurestii sunt gri. Nu e domnule culoare. Toate cladirile astea ce ne inconjoara sunt gri, marea majoritate fiind blocurile gri. Administratia a vazut acest “defect” al orasului si a inceput reabilitarea termica. In acelasi moment s-a decis ca e cazul sa avem si un pic de culoare si blocurile au inceput sa se transforme in majoritatea cazurilor in ceva kitsch.

Una dintre primele explicatii pe care le dau atunci cand discut cu un beneficiar este modul in care amplasez o viitoare constructie pe o anumita parcela. Discutia pleaca intotdeauna de la retragerile impuse intr-o anumita zona si edificabilul maxim care rezulta. Pentru a intelege ce sunt aceste retrageri si de ce sunt impuse am ales un exemplu teoretic simplificat. Sa presupunem ca doriti sa va construiti o casa pe o parcela noua, intr-o zona rezidentiala.

Dupa multa vreme va putem prezenta o noua stire bomba. Reporterul nostru super-special sta la panda zilnic, iar asta il face sa surprinda in premiera mondiala evenimente de o importanta galactica. Perseverenta reporterului nostru a dat roade astfel ca astazi va putem anunta un nou eveniment pe care altii l-au trecut cu vederea.

Am mai vorbit si in alt articol despre modul in care modificam orasul si cum reusim sa-l facem sa functioneze intr-un anumit mod. Discutia era axata mai ales pe modul in care configuram spatiul, caci pana la urma toate elementele construite genereaza spatiul in care traim. In orice astfel de “dezbatere ” despre cum schimbam orasul intotdeauna apare clar si hotarat ideea ca arhitectii si urbanistii sunt vinovati pentru modul in care s-a dezvoltat orasul. Lasam totusi la o parte influentele politicului in luarea deciziei. Cand spun vinovati se intelege automat ca Bucuresti “nu e ce ar trebui sa fie” si, poate cea mai stupida exprimare, “lucrurile merg intr-o directie gresita”.

In toate societatile civilizate statul este un comanditar important in arhitectura si prin intermediul sau, noi beneficiem de aceasta arhitectura. Altfel spus, pe langa faptul ca statul are rolul de a reglementa modul in care se construieste si avizeaza orice lucrare, statul este si beneficiar. Statul isi alege arhitecti si birouri de proiectare pentru a “pune pe strada” diferite constructii.

Gospodarul a devenit in Bucuresti o necesitate. Si pentru ca nu mai este de ajuns doar sa existi avand aceasta minune atarnata de personalite, trebuie sa o si arati. E motiv de mandrie ca esti gospodar. Dar ce inseamna gospodar? In prima instanta inseamna ca ai o gospodarie, deci ca esti proprietar, iar revolutia ne-a transformat peste noapte pe multi in proprietari. Cel putin pe hartie. Al doilea sens ar fi cel in care omul ” dovedește pricepere, chibzuială în conducerea unei gospodării (personale, de stat etc.), a unei instituții, organizații etc“.

Cartierul Titan-Balta Alba este situat in sectorul 3 fiind unul dintre cartierele dezvoltate in anii 60. Statia de metrou Titan este parte din prima magistrala a metroului bucurestean, parte din tronsonul al doilea Mihai Bravu – Republica, dat in folosinta in 28 decembrie 1981.

Acum foarte multa vreme am fost rugat de Aventurierul sa-l ajut cu o refacere virtuala a Scolii Romanescu. Din pacate nu a reusit sa gaseasca o imagine detaliata a respectivei cladiri si articolul sau despre strada Uranus nu putea contine si aceasta informatie. Am reusit astazi sa finalizez aceasta refacere, dar trebuie sa precizez inca de la inceput ca am avut foarte putine informatii detaliate. Rezultatul este doar o interpretare, neavand date necesare pentru o refacere exacta.

Am pornit acest mic proiect al refacerii imaginii Scolii Romanescu de la putinele poze si planuri pe care le-am putut gasi.

Zona Foisorului de foc si in special cladirea acestuia sunt probabil unele dintre cele mai cunoscute elemente ale orasului. Foisorul de foc este una dintre cladirile ce a ramas aproape neschimbata de la construirea din 1890 si pana astazi cand functioneaza ca Muzeu al pompierilor. Avem astazi o cladire industriala care a reusit sa fie integrata prin schimbarea functiunii, dar pastrand memoria locului.
Asa cum v-am obisnuit, incepem cu identificarea zonei in care se afla Foisorul de foc.