Bucurestii Vechi si Noi

Nu se gasesc in Bucuresti prea multe exemple de arhitectura fascista – doar vreo 3 cladiri pot fi enumerate: Palatul Academiei Militare, imobilul din continuarea blocului Adriatica-Trieste de pe Splai (nu ii stiu denumirea) si imobilul UGIR. Acesta din urma se afla pe una din strazile care fac legatura intre bulevardul Magheru si Calea Victoriei, in apropiere de Piata Romana.

Un articol foarte interesant…

Am gasit astfel doua carti postale trimise ambele din Sinaia catre o domnisoara din Braia, domnisoara Emilia Anastasiu.

Pe strada general Berthelot se afla unul din cele mai cunoscute lacase de cult din Bucuresti: catedrala catolica ”Sf. Iosif” care este si catedrala arhiepiscopiei Romano-Catolice din Romania…

Cu cîtă lipsă de utilitate a fost gîndit metroul nostru, cu cît dispreţ pentru bucureşteni: gîndiţi-vă la puţinătatea căilor de acces; la lipsa pasajelor pietonale subterane care ne-ar ajuta pe toţi să scutim slalomul printre maşini şi semafoare. Şi ne-ar ajuta să ajungem mai uşor de la staţiile RATB la staţiile de metrou – parcă ne-ar fi de folos asta pe vreme rea, să zicem…

Calea Grivitei este una din arterele care uneste Gara de Nord cu centrul capitalei, existenta sa fiind legata de cea a nodului feroviar bucurestean. Datorita traficului intens si a potentialului sau comercial, incepand cu finalul secolului XIX apar cladiri noi, reflectand cu precadere stilul eclectic de influenta franceza care domina la acea vreme arhitectura autohtona…

Ambele erau adresate aceleiasi persoane , un anume “ sublocotenent Ioan B. Ionescu”, si ambele aveau pe partea ilustrata imagini cu starelete hollywoodiene din anii 30 , aceeasi perioada in care fusesera si trimise. Nu auzisem inainte de Anita Page si nici de Clara Bow, insa cautari minimale pe internet mi le-au relevant ca exponente ale perioadei interbelice in filmul mut de peste ocean.

Fata de precedenta antiteza, actuala comparatie este realizata din Calea Grivitei si suprinde corpul adaugat in perioada interbelica vechii gari. De pe la pas prin Bucuresti aflam si cateva date exacte referitoare la construirea acestei aripi: imobilul din prim plan tocmai fusese finalizat de cateva luni si reprezenta o extindere temporara a cladirii pana la construirea unei gari centrale (un articol detaliat pe aceasta tema poate fi citit pe la pas).

Parisul a beneficiat de o structurare si o reconfigurare a spatiilor urbane, prin facilitarea mobilitatii intre constructiile de interes in primul rand, si gari,in al doilea rand.

… mai multe despre Bucureşti.

Articolul de azi este despre acele site-uri unde găseşti grămezi de informaţii brute despre oraşul nostru. Este despre acei oameni care scriau despre Bucureşti acum cinci-şase ani de zile, înainte ca să-ncepem şi noi să ne dăm cu părerea. Este depre acei oameni pe care i-am citat adeseori, la care am găsit referinţe, imagini şi hărţi. Este despre acei oameni care-au netezit cumva drumul.

Cele doua imobile situate pe Calea Victoriei, intre vechea Piata a Teatrului si Piata Sarinda reprezinta arhitecturala modernista a anilor 30 din Bucuresti, urmare a dezvoltarii economice si culturale din perioada interbelica. De pe bucurestiivechi.ro amflam ca ambele imobile se afla pe locul vechii gradini a boierului Otetelesteanu.

In 1860, pe locul actualului bloc Frascati s-a ridicat Hotelul Otetelesteanu…